fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Deficitul comercial după (doar) primele 5 luni din 2019 – deja 3% din PIB

de Marin Pana , 10.7.2019

Deficitul comercial pe luna mai 2018 a fost de 1.481,6 milioane euro, cu o şesime mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent, potrivit datelor comunicate de INS.

Totodată, s-a ajuns, pe un trend netaiv în decursul anilor (vezi tabelul) şi la cea mai mare valoare a minusului lunar din schimburile externe de mărfuri consemnată pe anul în curs, motiv serios de îngrijorare.

Cumulat pe primele cinci luni, exporturile fob au însumat 29,34 miliarde de euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) 35,86 miliarde de euro. Astfel, deficitul a urcat la circa şase  miliarde şi jumătate de euro, valoare cu 30% mai mare faţă de acelaşi perioadă din anul precedent.

Reamintim, prognoza oficială prevede o majorare a deficitului comercial pe 2019 de 11,6%.

Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate s-a redus la doar 85,2%, valoare mai slabă decât cea consemnată în 2011, 2012 şi 2018. Dacă ieşirea din criza economică s-a făcut prin reorientarea economiei spre export, după cum se poate vedea pe datele din 2009 şi 2010, cea mai sigură cale de a avea dezechilibre în economie rămâne să nu ne acoperim măcar undeva pe la 90% ( 2013 – 2016) importurile cu exporturile realizate.

În context, ar fi de reţinut că o creşterea economică robustă şi sustenabilă nu poate fi bazată doar pe consum intern ci ar trebui să aibă drept direcţie strategică şi orientarea către export. Altminteri, stimularea consumului pe bază de importuri dă impresia bunăstării pe termen scurt şi ne transformă în piaţă de desfacere pe termen lung.

Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns deja, după primele cinci ale anului, la exact 3% din PIB-ul estimat pentru 2019. Alarmant, producţia internă nu a ţinut şi nici nu avea cum să ţină pasul cu creşterea veniturilor populaţiei (simplificat, cam +14% la salarii faţă de +1% la producţia industrială).

Cum s-a împărţit minusul de 6,5 miliarde de euro

În mai 2019, schimburile cu țările din UE au fost de aproximativ 22,7 de miliarde euro la export și 26,9 miliarde euro la import (cam 77% din total la exporturi şi 75% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 6,7 miliarde euro și importuri de aproape 9 miliarde euro (23% din total la exporturi şi 25% la importuri).

Au rezultat, astfel, solduri negative de 4,25 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi de 2,27 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit a comerţului cu ţările din zona non-euro a fost de 35% din total, adică peste ponderea acestui segment în totalul schimburilor externe.

Spre un necesar de trei miliarde euro pentru importuri de mâncare

Soldul pozitiv din sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem) a fost de aproape 800 milioane euro, dar ritmul de creştere al acestuia a continuat să scadă, motiv pentru care a ajuns să mai acopere doar 12%, faţă de 14% în luna precedent şi 17% la finele primului trimestru. El a ajuns cam la jumătate faţă de soldul negative din comerţul cu alte produse manufacturate, care a trecut de 1,5 miliarde euro.

Deficitul pe segmentul produselor alimentare a urcat la peste 1,1 miliarde euro iar gradul de acoperire sectorial a coborât spre pragul dezastruos de 60%. La actualul potenţial pedo-climatic, să ne ducem spre cheltuieli de peste 2,5 miliarde de euro pe an, pentru a face rost de mâncare din exteriorul ţării pare ciudat iar o investigaţie mai amplă pe industria alimentară ar fi foarte utilă.

Reamintim, principala problemă cu care se confruntă comerţul exterior sunt schimburile de produse din petrochimie ( un alt domeniu în care eram exportatori pe vremuri , alături de mîncare), care ne aduc cam trei sferturi din întregul deficit comercial. Iar asta de ani buni, în care nu s-au găsit soluţii de relansare a unei producţii pentru care resursele interne sunt apreciabile.

În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie remarcat că ritmul de creştere al exporturilor a fost mai mic decât cel al importurilor în fiecare lună din acest an. Dacă, în 2018, s-au mai găsit trei luni în care să existe semne oarecare de revenire a exporturilor peste importuri ( care ar fi trebuit să fie încă şi mai clar pentru a reversa trendul de creştere a deficitului comercial), până acum nimic pe 2019.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.7.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Virgil Popescu: Guvernul evaluează scenariul în care Romgaz preia integral participația Exxon la exploatarea gazelor din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Compania poloneză PGNiG s-a retras din proiectul consorțiului care ar urma să cumpere participația Exxon Mobil la asocierea cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale… Mai mult

Stiri

Mark Zuckerberg, către angajați: Atenție la alegeri, Facebook nu trebuie folosit ca platformă de instigare la violență

Raluca Florescu

Mark Zuckerberg, șeful  Facebook, s-a arătat îngrijorat cu privire la posibilele violențe ce ar putea urma după alegerile din SUA, îndemnându-și angajații să „facă mai… Mai mult

Stiri

Document / Ionuț Dumitru (VIDEO) – despre problema dezvoltării locale: Bucureștiul concentrează  peste 23% din PIB-ul țării – PIB-ul per capita în Vaslui e de 46% din media națională, iar în București e de 260%

Raluca Florescu

Capitala concentrează apropae un sfert din PIB-ul țării, respectiv 23%, a declarat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței „Accelerarea dezvoltării României… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană cere României și Greciei să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice

Raluca Florescu

Comisia Europeană a cerut vineri Greciei şi României să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale,… Mai mult

Europa

Ucraina / Președintele Zelenski cere parlamentului dizolvarea Curții Constituționale, care a respins mai multe legi anticorupție

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (foto), a cerut vineri parlamentului de la Kiev să dizolve Curtea Constituţională şi să anuleze decizia acestei instanţe prin care au… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Nu majorăm taxe și impozite. Propuneri ale intreprinzătorilor vor fi incluse în programul de guvernare

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban susține că Executivul nu are în plan creșterea de taxe și impozite. “O mai spun o dată, pentru că o dată la… Mai mult

Stiri

Aproape 1.000 de cazuri de Covid la Terapie Intensivă

Vladimir Ionescu

Un număr de 6.546 de noi cazuri de coronavirus au fost identificate în ultimele 24 de ore, la un număr de 36.335 de teste, 22.342 în… Mai mult