miercuri

24 iulie, 2024

10 iulie, 2019

Deficitul comercial pe luna mai 2018 a fost de 1.481,6 milioane euro, cu o şesime mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent, potrivit datelor comunicate de INS.

Totodată, s-a ajuns, pe un trend netaiv în decursul anilor (vezi tabelul) şi la cea mai mare valoare a minusului lunar din schimburile externe de mărfuri consemnată pe anul în curs, motiv serios de îngrijorare.

Cumulat pe primele cinci luni, exporturile fob au însumat 29,34 miliarde de euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) 35,86 miliarde de euro. Astfel, deficitul a urcat la circa şase  miliarde şi jumătate de euro, valoare cu 30% mai mare faţă de acelaşi perioadă din anul precedent.


Reamintim, prognoza oficială prevede o majorare a deficitului comercial pe 2019 de 11,6%.

Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate s-a redus la doar 85,2%, valoare mai slabă decât cea consemnată în 2011, 2012 şi 2018. Dacă ieşirea din criza economică s-a făcut prin reorientarea economiei spre export, după cum se poate vedea pe datele din 2009 şi 2010, cea mai sigură cale de a avea dezechilibre în economie rămâne să nu ne acoperim măcar undeva pe la 90% ( 2013 – 2016) importurile cu exporturile realizate.

În context, ar fi de reţinut că o creşterea economică robustă şi sustenabilă nu poate fi bazată doar pe consum intern ci ar trebui să aibă drept direcţie strategică şi orientarea către export. Altminteri, stimularea consumului pe bază de importuri dă impresia bunăstării pe termen scurt şi ne transformă în piaţă de desfacere pe termen lung.


Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns deja, după primele cinci ale anului, la exact 3% din PIB-ul estimat pentru 2019. Alarmant, producţia internă nu a ţinut şi nici nu avea cum să ţină pasul cu creşterea veniturilor populaţiei (simplificat, cam +14% la salarii faţă de +1% la producţia industrială).

Cum s-a împărţit minusul de 6,5 miliarde de euro

În mai 2019, schimburile cu țările din UE au fost de aproximativ 22,7 de miliarde euro la export și 26,9 miliarde euro la import (cam 77% din total la exporturi şi 75% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 6,7 miliarde euro și importuri de aproape 9 miliarde euro (23% din total la exporturi şi 25% la importuri).

Au rezultat, astfel, solduri negative de 4,25 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi de 2,27 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit a comerţului cu ţările din zona non-euro a fost de 35% din total, adică peste ponderea acestui segment în totalul schimburilor externe.

Spre un necesar de trei miliarde euro pentru importuri de mâncare

Soldul pozitiv din sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem) a fost de aproape 800 milioane euro, dar ritmul de creştere al acestuia a continuat să scadă, motiv pentru care a ajuns să mai acopere doar 12%, faţă de 14% în luna precedent şi 17% la finele primului trimestru. El a ajuns cam la jumătate faţă de soldul negative din comerţul cu alte produse manufacturate, care a trecut de 1,5 miliarde euro.

Deficitul pe segmentul produselor alimentare a urcat la peste 1,1 miliarde euro iar gradul de acoperire sectorial a coborât spre pragul dezastruos de 60%. La actualul potenţial pedo-climatic, să ne ducem spre cheltuieli de peste 2,5 miliarde de euro pe an, pentru a face rost de mâncare din exteriorul ţării pare ciudat iar o investigaţie mai amplă pe industria alimentară ar fi foarte utilă.

Reamintim, principala problemă cu care se confruntă comerţul exterior sunt schimburile de produse din petrochimie ( un alt domeniu în care eram exportatori pe vremuri , alături de mîncare), care ne aduc cam trei sferturi din întregul deficit comercial. Iar asta de ani buni, în care nu s-au găsit soluţii de relansare a unei producţii pentru care resursele interne sunt apreciabile.

În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie remarcat că ritmul de creştere al exporturilor a fost mai mic decât cel al importurilor în fiecare lună din acest an. Dacă, în 2018, s-au mai găsit trei luni în care să existe semne oarecare de revenire a exporturilor peste importuri ( care ar fi trebuit să fie încă şi mai clar pentru a reversa trendul de creştere a deficitului comercial), până acum nimic pe 2019.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: