Deficitul comercial pe primele două luni din 2017 a fost de 1.259 milioane euro, cu 27% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor furnizate de INS. Exporturile au crescut într-un ritm bun (+9,2%, până la 9.749,9 milioane euro), dar au fost devansate de importuri, care s-au majorat cu 10,9%, până la 11.008,9 milioane euro.
Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate s-a păstrat la o valoare încă rezonabilă (92,4%, aceeaşi ca şi la finele lui ianuarie). Adică peste performanţele înregistrate pe ansamblul anilor 2015 şi 2016, ceea ce păstrează speranţe pentru o revenire în următoarele luni spre valori mai bune ale deficitului comercial.
Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – februarie 2017 se prezintă după cum urmează:
Schimburile cu țările din UE au fost de aproape şapte miliarde şi jumătate de euro la export (cu o pondere de 76% din total exporturi) și ceva mai mult de 8,3 euro la import (75,6% din total importuri, pondere în creştere faţă de luna anterioară).
Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 2,34 miliarde euro (24% din total exporturi) și importuri de 2,68 miliarde euro (24,4% din total importuri).
De reţinut ca evoluţie importantă în structura deficitului înregistrat de România în schimburile externe, ponderea comerţului intracomunitar în deficitul total a coborât de la circa 90% anul trecut până la doar 73% în primele două luni din 2017, în timp ce deficitele au crescut pe segmentul schimburilor extracomunitare, de la circa 10% anul trecut la 27% pe prima şesime a acestui an.
Subliniem că în urmă cu doar doi ani, în februarie 2015, România (încă) înregistra excedente din schimburile comerciale extracomunitare. Ceea ce sugerează imperativul adaptării mai bune a producţiei la pieţele emergente şi necesitatea urgentă de a găsi noi pieţe de desfacere în afara UE.
Cum arată, în structură, soldul schimburilor externe
În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,31 miliarde euro), fiind aproape de schimburi echivalente ca valoare pe segmentul de alte produse manufacturate. Din păcate, aceste rezultate au fost anulate şi inversate pe sectoarele de produse chimice şi de combustibili, unde gradele de acoperire a importurilor cu exporturile realizate au atins valori de avarie ( 29% şi, respectiv, 43%).
Schimburile pe segmentul de produse chimice, domeniu afectat de închiderea capacităţilor de producţie, au fost puternic deficitare şi au produs cinci şesimi din deficitul comercial total. Totodată, la combustibili şi lubrifianţi nu am acoperit din exporturi nici măcar jumătate din importurile efectuate, în pofida resurselor naturale de care dispunem.
În plus, s-au deteriorat faţă de anul trecut raporturile de schimb pe partea de produse agroalimentare, băuturi şi tutun ( altă grupă la care ar fi trebuit să valorificăm avantaje în materie de resurse), care au avut un grad de acoperire de doar 75% şi au generat aproape o cincime din deficitul comercial consemnat per total.
Una peste alta, mai degrabă decât să ofere majorări de venituri din surse volatile, decidenţii români ar trebui să vină cu soluţii la diminuarea deficitelor cronice pe zona de petrochimie şi pentru anularea bizarului minus înregistrat la produsele agroalimentare. Precum şi să faciliteze pe partea de infrastructură dezvoltarea producţiei manufacturiere, cea care susţine, prin încasările de valută aferente, moneda naţională.
