Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde euro) dar foarte aproape de nivelul relativ ridicat din februarie 2021.
Creșterea exporturilor față de aceeași lună din 2020 a fost de 113,2% iar cea a importurilor de 74,6%, explicația fiind efectul puternic de bază dat de contracția bruscă a schimburilor externe la începutul pandemiei.
În termeni absoluți, performanța exporturilor lunare a rămas bună (6,25 miliarde euro), în timp ce importurile au coborât sub pragul de 8 miliarde euro. Pe totalul primelor patru luni ale anului, livrările la extern au însumat aproape 24 miliarde euro iar intrările puțin peste 31 miliarde euro. Deficitul de circa 7 miliarde euro a ajuns să reprezinte deja 3% din PIB-ul estimate pentru anul curent.
Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a după primele patru luni ale anului s-a păstrat „în linie” cu performanța slabă de anul trecut, respectiv la 80,4%. Valoare care pune probleme serioase pentru stabilitatea macroeconomică, fiind mult sub nivelul din 2011-2012, consemnat la precedenta criză.
Privind seria statistică oferită de INS, vestea bună este că exporturile par a se fi stabilizat peste cota de 6 miliarde euro lunar, unde ajunseseră în ultimul trimestru din 2020, dar nu au ținut pasul în primele două luni din acest an. Vestea mai puțin bună este că și importurile au luat ca referință nivelul de 8 miliarde euro iar acest decalaj nu este sustenabil pe termen mediu și lung.
Din păcate, contrar rezultatelor pozitive ale statelor din Europa Centrală la care ne raportăm ( Polonia, Cehia și Ungaria) ne-am obișnuit să avem un deficit extern cronic. Majorările similare de exporturi și importuri se traduc într-un avans semnificativ al soldului negativ. Pentru a reduce minusul din schimburile de mărfuri, TREBUIE să creștem semnificativ mai mult exporturile decât importurile.
Deficitul pe segmentul alimentar a depășit deja 1 miliard de euro
Schimburile cu țările din UE au fost de 17,81 miliarde euro la export și 22,83 miliarde euro la import (74,3% din total la exporturi şi 73,6% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 6,16 miliarde euro și importuri de 8,19 miliarde euro (25,7% la export și 26,4% la import).
Au rezultat solduri negative de circa 5 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi 2 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. Repartizarea în deficit a comerţului pe cele două mari destinații a fost mai pronunțată față de ponderea schimburilor de mărfuri pe partea extracomunitară (care a cumulat cam un sfert din schimburile externe dar aproape 30% din minusul total).
Sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai aveam pozitiv) a revenit pe plus în luna aprilie (+105 milioane euro) iar soldul schimburilor sectoriale a încheiat prima treime a anului curent la nivelul de +343 milioane euro. Procentajul de diminuare a deficitului general pe acest segment strategic al exporturilor românești a crescut de la 4% la 5%.
La categoria care include diverse alte mărfuri manufacturate, începutul de an a fost slab. Cu un minus de peste 2 miliarde euro, gradul de acoperire s-a redus la o valoare îngrijorătoare (78%) iar ponderea în deficit s-a situat la circa 29%. Ceea ce ar trebui să ne atenționeze referitor la competitivitatea industriei, pe traiectoria de revenire economică.
Deficitul pe zona de produse alimentare a depășit deja cota de 1 miliard de euro după primele patru luni ale anului, iar gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a fost de doar 61%, comparativ cu 100% în urmă cu doar șase ani. Este un semnal major de alarmă pentru o țară cu potențialul agricol al României.
Creșterea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului a contribuit la accentuarea deficitului la combustibili și lubrifianți, trecut și el peste pragul de 1 miliard de euro. Cea mai importantă sursă a deficitului comercial CRONIC al României o reprezintă, însă, soldul negativ al schimburilor de produse chimice, ajuns deja la 3,25 miliarde euro sau 46% din total.
