Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele 11 luni din 2021 un deficit de circa 56 miliarde lei, echivalent cu -4,7% din PIB pentru anul în curs (1.190,3 miliarde lei). Semnificativ mai bine față de rezultatul de -7,94% din PIB (-84 miliarde lei) consemnat la finele lui noiembrie 2020. Ajustarea fiscală avută în vedere la întocmirea bugetului s-a realizat iar spațiul rămas pentru încadrarea în deficitul final programat pe decembrie este de aproape 2 puncte procentuale și jumătate.
Dacă ne uităm în urmă la execuțiile bugetare din ultimii ani, constatăm că expandarea cheltuielilor pe final de an ar putea fi făcută, dar în limite semnificativ reduse (1,6 pp – 1,7 pp ar fi uzanța din 2016, 2017 și 2020, ca să nu mergem chiar până la valorile din 2018, când s-a făcut evitarea forțată a trecerii pragului de -3% din PIB sau 2019, când ideea a fost să-l depășim pentru a reveni apoi „curat” spre acest nivel, dar a intervenit pandemia).
Păstrarea deficitului pe anul 2021 la nivelul de 6,5% din PIB ar fi fezabilă iar valoarea de 5,84% planificată prin bugetul pe 2022 apare în context ca fiind o țintă mai degrabă modestă. Mai ales dată fiind necesitatea de a ieși cât mai repede de sub amenințarea procedurii de deficit excesiv, de care ne-a salvat în ultima clipă (dar numai temporar) apariția Covid.
În structura bugetului general consolidat, se poate vedea că rezultatul bugetului de stat a fost semnificativ mai slab decât cel de ansamblu iar compensarea a venit din excedente constituite la bugetele locale (peste jumătate din „îmbunătățirea” performanței bugetului de stat, cu afectarea unor proiecte în teritoriu), bugetele instituțiilor autofinanțate (o manevră mai veche, care a asigurat cam o treime din „necesar”) și excedentul deja tradițional de la șomaj (aproape 15% din cele 0,9 pp, dar cu prețul accentuării sărăciei celor rămași temporar fără slujbă).
Ponderea cheltuielilor raportate la PIB, în scădere cu două procente
Ponderea în PIB a cheltuielilor pe primele 11 luni ale anului a scăzut de la 35,4% la 33,4%, în timp ce ponderea veniturilor a crescut la 28,7%, de la 27,4%. Per total, doar două cincimi din îmbunătățirea execuției bugetare au venit din creșterea încasărilor iar trei cincimi din reducerea relativă a cheltuielilor.
În termeni nominali, creșterile după 11 luni din 2021 au fost de aproape 51 miliarde lei pe partea de venituri (+17,5%) și ceva mai puțin de 23 miliarde lei pe partea de cheltuieli (+6,1%). Este o modificare majoră de abordare a execuției bugetare, absolut necesară după mai mulți ani de accentuare sistematică a dezechilibrelor financiare. Tendință pe care am face bine să o păstrăm, tocmai pentru a reduce cât mai mult din decalajul acumulat sistematic între venituri și cheltuieli.
Pe partea de impozite directe, se remarcă majorările de 24,5% ale sumelor colectate din impozitul pe profit și de 15,8% la impozitele pe salarii și venit. Contribuțiile de asigurări sociale au avansat și ele, dar într-un ritm ceva mai redus, de 13,5% (aproape 14 miliarde lei în plus) dar au coborât ca importanță în totalul încasărilor statului sub 34%.
Majorarea substanțială a ponderii încasărilor din TVA (a doua mare sursă de bani pentru buget), până la 21,3% din total (doar 18,4% anul trecut), a fost însoțită mai „timid” de avansul la accize (9,2% din total față de 9,6%). Creșterile în termeni nominali fiind de circa 36% la TVA (cam de la 53 miliarde lei spre 73 miliarde lei) și de numai 13% la accize (aproximativ de la 28 miliarde lei la 31 miliarde lei).
Creșterea facturii pentru salariile bugetare – limitată la doar 1,4%
De reținut, ritmul de majorare a cheltuielilor publice a crescut din nou la 6,1% ( de la +5,6% la finele lunii anterioare), deși a rămas mult sub avansul veniturilor. Creșterea facturii pentru salariile bugetare a fost limitată la doar +1,4% (cu mult sub inflația crescută la 7,8%) iar asistența socială (+6,3%) păstrată marginal peste creșterea generală a cheltuielilor.
De remarcat poziționarea semnificativ peste media generală a sporului la sumele alocate pentru bunuri și servicii (+10%), în timp ce cheltuielile pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, utile pe perioada pandemiei și pentru revenirea economică mai rapidă, au avansat cu 11,6%. Pe de altă parte, scăderea sumelor achitate pentru subvenții cu -4,5% a afectat activitatea unor operatori economici. De reținut și scăderea de -4,3% a cheltuielilor de capital (în revenire de la circa -10% la finele lunii anterioare).
Una peste alta, e bine că s-a reușit ajustarea deficitului bugetar, pe fondul unor încasări favorizate de evoluția inflației, încadrarea în ținta propusă pentru finalul anului fiind ca și asigurată. Principala provocare rămâne răspunsul la tentația de a lua măsuri populiste, măsuri care ar putea afecta, nu atât rezultatul bun față de ținta inițială pe 2021, cât bugetul pe anul 2022 și anii următori.
