„Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 54,77 mld lei (5,18% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19. Sume în valoare de 31,17 mld lei (2,95% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.” Ministerul Finanțelor.
Potrivit datelor comunicate oficial (cu o întărziere tactică de trei zile față de termenul limită, care ar fi căzut exact înainte de alegeri), deficitul bugetului bugetar cosolidat după primele opt luni ale anului ar fi fost mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și FĂRĂ sumele alocate ca urmare a pandemiei. Adică -2,23% din PIB fără Covid ( -2,07% anul trecut la 8 luni) și -5,18% din PIB ( circa 55 miliarde de lei) cu Covid.
bugetul general consolidat a încheiat primele opt luni din anul 2020 cu un deficit mai mare aproape 33 de miliarde de lei sau circa 3% din PIB în plus față de aceeași perioadă a anului trecut. De reținut, în pofida scăderii economice (- 4,6% pe prima jumătate a anului, date provizorii) doar o șeptime din minusul consemnat în finanțele publice a provenit din reducerea încasărilor, în timp ce șase șeptimi sunt rezultatul creșterii cheltuielilor.
În luna august, s-au mai strâns la deficit „doar” 1,3 miliarde lei, ceea ce indică efortul făcut pentru încadrarea în baremul de –8,6 % din PIB ( 91 miliarde lei) pe final de an. Ceea ce ar fi fost plauzibil la un ritm mediu de 9 miliarde de lei ÎN PLUS pe fiecare lună din cele patru rămase, DACĂ nu ar interveni majorarea excesivă a pensiilor (40% și nu 14%) și intempestivă a alocațiilor pentru copii (100% din prima și nu în cinci etape, eșalonate până în iulie 2022).
Astfel, ponderea în PIB a veniturilor pe primele opt luni ale anului s-a diminuat doar de la 19,3% la 19,0% din PIB, dar cea a cheltuieilor a urcat de la 21,3% la 24,2% din PIB. Adică, pe fondul unor rezultate obiectiv mai slabe (chiar surprinzător de bune în context) la venituri, a fost ales cel mai nefericit moment pentru expandarea cheltuielilor, angajate CA ȘI CUM NU AM FI FOST ÎN CRIZĂ.
De luat aminte și de reflectat la creșterea importanței sumelor primite de la UE/alți donatori pentru bugetul public la 6% din venituri, ceea ce indică faptul că Uniunea ne-ar fi acoperit integral deficitul limită de trei procente din PIB. Dar pentru refacerea economiei și pentru a ne ușura măsurile impuse de criză, nu pentru a arunca bani în consum cu iz electoral și, mai ales, nesustenabil în anii viitori, Am fost deja atenționați prin procedura de deficit excesiv, suspendată doar conjunctural.
Majorarea ponderii contribuțiilor de asigurări în veniturile publice ca urmare a creșterii veniturilor și păstrarea în domeniul pozitiv a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (+1,2%) contrastează cu scăderea ponderii încasărilor din TVA ( a doua mare sursă de bani pentru buget) de la 20,2% la doar 17,4% și a celor din accize de la 9,8% la 9,6%.
Cheltuielile cu dobânzi, majorate DEJA cu aproape 23%
Ritmul de creștere a cheltuielilor publice, de +13,3%, a fost în contradicție cu scăderea pronunțată a PIB iar avansul cheltuielilor s-a văzut pe toată linia, cu excepția nefericită a subvențiilor. Cheltuielile de personal au avansat cu +6% dar asistența socială a sporit deja cu 22% ÎNAINTE de majorarea pensiilor ( prevăzută a fi de 14% de la 1 septembrie) și a alocațiilor pentru copii.
De remarcat, avansul peste media generală consemnate la bunuri și servicii, cheltuieli de capital și proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (de fapt, utile pe perioada pandemiei și pentru revenirea economică mai rapidă) este în declin iar salariile bugetarilor și obligațiile asumate de stat pentru protecția social sunt în creștere.
Reiterăm faptul că, în cel mai fericit caz, potrivit estimărilor oficiale, PIB 2020 va fi mai mic ÎN TERMENI NOMINALI decât PIB 2019 cu aproape două miliarde de lei (1.057,97 miliarde lei, estimarea curentă, 1.059,8 miliarde anul trecut). NU mai mare cu 70 de miliarde de lei, cum se credea la întocmirea bugetului (1.129,2 miliarde lei în noiembrie) sau 83 de miliarde de lei în prognoza publicată de CNSP în februarie 2020 (1.141,4 miliarde lei). Ceea ce naște o întrebare simplă: De unde să MAI adăugăm plusuri la cheltuieli în ACEST moment ?
