La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

Deficitele companiilor de stat și presiunea lor asupra cetățeanului

de Marin Pana 24.9.2012

Sub presiunea FMI, a Băncii Mondiale, a Comisiei Europene, a scrisorilor de intenție și a angajamentelor pe care guvernele și le-au luat față de finanțatori, a început o adevărată campanie de privatizări, reformări și modernizări în companiile de stat. Modul cum se fac toate acestea comportă o altă discuție. Deocamdată să ne uităm cât ne costă supraviețuirea acestor coloși în economia românească și din ce au trăit și încă mai trăiasc ei astăzi.

Marile întreprinderi de stat au supraviețuit prin neplata sistematică a taxelor și impozitelor către stat. De pildă, Oltchim a acumulat datorii de circa 400 milioane euro către bugetele statului, pe lângă cele 300 milioane euro datorate creditorilor privați.
Rezultatul a fost că sănătatea, pensiile, protecția socială sau sprijinirea șomerilor au necesitat transferuri de la bugetul de stat.

Mai mult, datoriile sunt în continuă creștere, ceea ce înseamnă că măsurile luate nu avut afect și va fi necesară privatizarea acestor mari companii rămase sub controlul statului.

Alături de Oltchim, se află Compania Naționala de Căi Ferate (CFR), cu datorii de aproape 2,5 miliarde lei (peste 500 de milioane de euro), din care 1,5 miliarde lei sunt dobânzi și penalități (ceea ce spune totul despre acumularea istorică de deficite, deși Fiscul reclamă, oarecum paradoxal, 161 milioane lei impozit pe venit).

Compania Națională a Huilei (CNH), aflată sub administrare specială, are și ea o datorie de circa 1,75 miliarde lei (din care aproape 1,3 miliarde lei dobânzi și penalități și, din nou, 158 milioane lei impozit pe venit). Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (CFR Marfă) are datorii in valoare de aproape 350 milioane lei și lista ar putea continua.

Pentru a vă putea forma o imagine asupra impactului economic al acestor datorii, precizăm că, din datele publicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) la mijlocul acestui an, rezulta datorie către stat a primilor cinci restanțieri la plata impozitelor echivalentă cu aproape 1% din PIB ( 5.762 milioane lei, în creștere cu peste 10% față de primul trimestru al anului).

Dar nu numai firmele de stat au mari probleme cu plata impozitelor, deși constituie patru cincimi din primii 25 de datornici la stat. Pe locul trei în acest top figurează agentul economic privat Galaxy Tobacco, cu o restanță de 986 milioane lei, în pofida faptului că a beneficiat de înlesniri la plată. O firmă binecunoscută precum European Food are și ea o datorie scadentă către stat de 188 milioane lei iar împotriva ei s-a inițiat procedura de executare silită.

Consecințele pentru cetățean

Efectul concret pentru populație, dincolo de vehicularea unor liste de întreprinderi și de lungi șiruri de cifre contabile, se vede în lipsurile ce se manifestă în serviciile de sănătate sau în deficitele pe care bugetul de stat trebuie să le acopere pentru plata pensiilor sau acordarea ajutoarelor de șomaj.
Aici, colectarea insificientă la bugetele dedicate și înscrise alături de bugetul de stat în bugetul general consolidat se vede în gradul de acoperire al cheltuielilor efectuate cu veniturile consemnate.

De pildă, în anul 2011 a fost necesară alocarea de la bugetul de stat a sumei de 13.329,3 lei ( circa 3,14 miliarde euro sau 2,2% din PIB) pentru a asigura plata pensiilor, deoarece sumele colectate de

stat din contribuțiile firmelor și salariaților au fost insuficiente. De reținut că în urmă cu doar cinci ani și înaintea aderării la UE bugetul asigurărilor sociale era perfect echilibrat și nu necesita transferuri

Similar, a fost nevoie de redistribuirea a 2.812,7 milioane lei către sănătate și 1.024,1 milioane lei către plata indemnizațiilor de șomaj. Alte sume semnificative de bani care nu au putut fi folosite pentru investiții în infrastructură și pentru cofinanțarea proiectelor cu participare europeană, ceea ce a dus implicit la diminuarea PIB și a perspectivelor de creștere economică.

Soluția privatizării e cu dus și întors

Conform reglementărilor europene privind ajutorul de stat, Guvernul are posibilitatea de a șterge datoriile în cazul în care cel care va prelua întreprinderile de stat la o eventuală privatizare se va angaja într-un termen rezonabil ( 5 -7 ani) la investiții de aceeași valoare pentru retehnologizare și revigorarea activității acestora.

Dar aici avem de-a face o sabie cu două tăișuri.

Orice privatizare reușită pe această cale va antrena consfințirea unor noi găuri în bugetele sociale, cu renunțarea la orice cale de recuperare legală a creanțelor. Desigur, procedura ștergerii datoriilor previne falimentul și închiderea firmelor respective, cu beneficii în păstrarea locurilor de muncă și speranța că vor exista încasări bugetare din activitatea viitoare. Dar pentru moment, deficitele se păstrează și vor trebui compensate din alte taxe și impozite sau din împrumuturi ale statului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.9.2012

4 comentarii

  1. AMERICANUL
    25.9.2012, 9:52 am

    Institutiile statului de control si supraveghere a respectarii legalitatii de catre toti actorii economici nu-si fac datoria in cazul celor cu capital de stat din doua motive ; UNUL trebuie bani negri la PARTIDELE POLITICE si DOI managerii acestora sunt pusi politic si multi dintre ei sunt si HOTI si PROSTI.Daca se promoveaza COMPETENTA si MORALITATEA in POLITICA aceste caracteristici le vom regasi si in economie si in JUSTITIE pana atunci in Romania se practica HAIDUCIA BALCANICA cu specific DAMBOVITEAN ceea ce duce la dezintegrare statala.

  2. George
    25.9.2012, 1:47 pm

    Situatia asta pare sa se perpetueze la nesfarsit.

  3. gheorghitazbaganugh
    29.9.2012, 7:43 pm

    Ma enerveaza teribil fraza “Sub presiunea FMI, a Băncii Mondiale, a Comisiei Europene, a scrisorilor de intenție și a angajamentelor pe care guvernele și le-au luat față de finanțatori, a început o adevărată campanie de privatizări, reformări și modernizări în companiile de stat.”
    ce ma irita e ca se da impresia
    1. CA aia, adica FMI, BM, CE ar fi good guys si ca noi ar trebui sa ascultam de ei
    2. ca se vorbeste de angajamentele pe care “guvernele” (BOC??) si le-au luat. Sa nu si le fi luat
    3. se pune virgula, ca in cuvintarile lui Ceausescu “privatizări, reformări și modernizări” ca si cum alea trei ar fi comparabile. Privatizarea este o ticalosie, o privare a poporului de un anume bun; reforma este o alta vorba aiurea, dar ceea ce pune motul la rahat este “modernizarea”. Adica sa imi darim casa ca sa o modernizez? Sa ma modernizez si sa intru sluga la altii?
    Hmmm
    NU trebuie nici o privatizare. Este vital ca sa nu fie bagate in seama cererile ticaloase ale FMI. Dimpotriva, ar trebui renationalizat tot ce are legatura cu resursele. Sistemele de distributie la apa, gaze, curent – tote tre sa fie de stat, caci orice privat, in goana sa dupa profit nu are mila de consumator.

Lăsați un comentariu


Stiri

Diaspora a început să voteze

Vladimir Ionescu

Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Președintelui României a început în străinătate, vineri, la Auckland, Australia. ”Votul pentru cel de-al doilea… Mai mult

Stiri

FAN Courier preia operatorul de transport și logistică SLS Cargo

Vladimir Ionescu

FAN Courier, liderul pieței locale de curierat,  își consolidează poziția pe segmentul transporturi integrate și logistică prin achiziția companiei SLS CARGO, fondată în anul 2014… Mai mult

Stiri

Benjamin Netanyahu – pus oficial sub acuzare pentru fraudă, luare de mită, abuz în funcție

Iulian Soare

Premierul statului Irael, Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare joi pentru corupție. Potrivit Politico, procurorul general Avichai Mandelblit a avizat rechizitoriul în care Netanyahu… Mai mult

Stiri

Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat

Adrian N Ionescu

România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de… Mai mult

Stiri

Până la digitalizare: O companie pierde, în medie, cinci ore pe lună pentru a semna și pregăti documente pentru bancă

Vladimir Ionescu

O companie ”pierde”, în medie, cinci ore pe lună pentru pregătirea și semnarea documentelor în relația cu banca, reiese dintr-un studiu realizat de UniCredit Bank.… Mai mult

Stiri

Michael Bloomberg a intrat în cursa pentru a fi nominalizat de Democrați candidat la președinția SUA

Vladimir Ionescu

Miliardarul Michael Bloomberg, fost primar al New York, a depus joi actele la Comisia Electorală Federală pentru a candida la preşedinţia Statelor Unite din partea… Mai mult

Europa

Președintele Serbiei: Nu ne schimbăm politica față de Rusia, nu aderăm la NATO, ne păstrăm neutralitatea militară

Iulian Soare

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a declarat joi în cadrul unei conferințe de presă că țara sa nu va adera nici la Alianța Nord-Atlantică (NATO), nici… Mai mult