Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a fost de 1.382,7 milioane euro, cu 36% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent, potrivit datelor comunicate de INS.
Totodată, este şi cea mai mare valoare a minusului din schimburile externe de mărfuri consemnată în 2019, ceea ce ar trebui să se constituie într-un motiv de îngrijorare.
Cumulat pe primele patru luni, exporturile fob au însumat circa 23,1 miliarde de euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) 28,1 miliarde de euro.
Astfel, deficitul a urcat la cinci miliarde de euro, valoare cu 35% mai mare faţă de perioada ianuarie-aprilie 2018. Adică foarte departe de prognoza oficială, care prevede o majorare a deficitului pe 2019 de doar 11,6%.
Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate s-a redus la doar 85,5%, valoare mai slabă decât cea consemnată în anii 2011-2012.
Diferenţa este că atunci eram pe un trend de creştere şi de efort de mutare a accentului în creşterea economică către exporturi, în timp ce, din 2014 încoace, acest indicator s-a deteriorat sistematic iar creşterea economică a fost bazată în T1 2019 integral pe consum intern.
Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns deja, după prima treime a anului, la 2,3% din PIB-ul estimat pentru 2019.
Producţia internă nu a ţinut pasul cu creşterea veniturilor populaţiei. Competitivitatea, transpusă în raportul calitate/preţ, ne-a dezavantajat în raport cu ţări precum Polonia sau Ungaria, pentru care am devenit o piaţă semnificativă de desfacere.
Deficitul de la alimente e mai mare decât excedentul de la industria auto
În aprilie 2019, schimburile cu țările din UE au fost de aproximativ 17,9 de miliarde euro la export și 21,1 miliarde euro la import (cam 78% din total la exporturi şi 75% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 5,2 miliarde euro și importuri de aproape 7 miliarde euro (22% din total la exporturi şi 25% la importuri).
Au rezultat, astfel, solduri negative de 3,2 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi de 1,8 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare.
Ponderea în deficit a comerţului cu ţările non-euro a fost de 36% din total, adică mult peste ponderea acestui segment în totalul schimburilor externe. Ceea ce semnifică o problemă de competitivitate şi pe pieţele din afara UE (cu care am avut chiar un mic excedent în urmă cu cinci ani).
Către un necesar de trei miliarde euro pentru importuri de mâncare
Soldul pozitiv din sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem) a ajuns la 706 milioane euro, dar ritmul de creştere al acestuia a fost insuficient, motiv pentru care a ajuns să mai acopere doar 14% din soldul negative consemnat per total (de la 17% în luna precedentă). El a fost lejer anulat de minusul din comerţul cu alte produse manufacturate ( -1.176 milioane euro sau 23% din soldul negativ total)
Mai grav, plusul din industria auto a fost chiar sub minusul de la mâncare. Deficitul pe segmentul produselor alimentare a urcat la 860 milioane euro iar gradul de acoperire sectorial a coborât la un catastrofal 62%. Pe acest trend, ne ducem spre cheltuieli de trei miliarde de euro pe an, pentru a face rost de mâncare din exteriorul ţării, la producţia internă şi pe cererea locală existentă.
În fine, principala problemă cu care se confruntă comerţul exterior sunt schimburile de produse din petrochimie. La un grad de acoperire sectorial de numai 28% (!!), produsele chimice au dat 54% din deficitul comercial. La acestea, s-au adăugat alte 23% din minusul generat de importurile de combustibili şi lubrifianţi (la fel de bizare ca şi cele de alimente).
