Comisia Europeană a corectat favorabil nivelul contracției economice a României în 2020 până la – 5,2%, în cadrul prognozei de toamnă, de la –6% în primăvară.
În schimb au fost înăsprite sever prognozele privind deficitul de cont curent și cel bugetar, cel din urmă fiind coborât la -10,3%, mai ales din cauza creșterii pensiilor și a altor alocări sociale, potrivit raportului publicat joi.
Pentru anul următor este prevăzută o creștere economică de 3,3% (estimare redusă de la 4,32% în primăvară), iar pentru 2022 de 3,8%.
Înseamnă că abia peste doi ani am putea ajunge la nivelul din 2019. Creșterea de anul viitor se calculează față de nivelul la care s-a ajuns după prăbușirea din acest an.
Sechele pandemiei – până în 2022
Prognozele pentru anul viitor exprimă, în general, temerile privind efectele negative ale celui de-al doilea val al pandemiei, aflat acum în plin apogeu.
Nu întâmplător sinteza raportului a fost denumită „Rebound Interrupted” de autorii săi.
De altfel, raportul spune că estimările au fost făcute presupunând că restricțiile impuse de pandemie vor rămâne într-o oarecare măsură în vigoare pe toată durata orizontului prognozat, adică până în 2022. „După înăsprirea semnificativă din trimestrul 4 al anului 2020, strictețea măsurilor se va diminua treptat în 2021 și 2022”, spune raportul Comisiei.
Inflația în România va fi stabilă în acest an și în 2021 la 2,5%. În prognoza de primăvară estimarea era de 3,9%. Pentru 2022 este estimată o inflație de 3,1%.
Contribuțiile la Produsul Intern Brut, au aceeași structură orientată spre consum, cu toate că „investițiile au surprins cu contrinuția lor pozitivă”, spune raportul Comsiei Europene.
„Consumul privat ar trebui să recupereze treptat în 2021 și 2022, pe măsură ce măsurile de distanțare se relaxează. Investițiie urmează să se relanseze, deși capacitățile (existente) au încă rezerve, iar incertitudinile persistă. Contribuția negativă a exporturilor nete se va menține până la orizontul prognozei (2022)”, mai spune documentul citat.
Șomajul și deficitele gemene
Și estimarea privind șomajul în 2020 a fost redusă în prognoza de toamnă până la 5,9% (de la 6,5% în primăvară), dar a fost majorată pentru 2021 până la 6,2% (față de 5,4% în primăvară).
Creșterea prognozei șomajului pe anul viitor exprimă, de asemeni, temerile privind efectele valului al doilea al pandemiei.
Comisia Europeană și-a înăsprit sever estimările privind deficitul de cont curent și mai ales privind deficitul bugetar
Astfel, prognoza de toamnă coboară estimarea privind deficitul de cont curent din 2020 la – 4,6% din PIB, aceeași contraperformanță de anul trecut. Corecția denotă o creștere mult mai mare a obligațiilor de plată față decât era de așteptat în primăvară, când prognoza era de – 3,3%.
Și pentru 2021, prognoza deficitului de cont curent a fost corectată negativ până la – 4,8% față de – 3,4% în primăvară, iar pentru 2022 este de așteptat creșterea deficitului de cont curent până la – 4,9%.
În fine, în timp ce ministrul român de finanțe își menține estimarea privind deficitul bugetar la – 8,6% din PIB, Comisia Europeană o adâncește și mai mult față de ce estima în primăvară: – 10,3% față de -9,2%.
Mai rău, deficitele bugetare ale anilor viitori cresc în ciuda așteptărilor privind revenirea economiei, singura concesie făcută acestui factor de analiștii de la Bruxelles este o estimare ușor mai blândă în 2021 față de cea din primăvară, dar încă de două cifre: – 11,3% față de 11,4%.
Comisia Europeană se așteaptă la un deficit al bugetului consolidat al Românie de -12,5% în 2022. Estimările nu au luat în calcul decât majorarea pensiilor cu 15%, cea de 40% nefiind încă în vigoare, căci legea nu a fost promulgată.
Datoria publică va crește de la 46,7% din PIB în 2020, până la 54,6% în 2021 și 63,6% în 2022.
