marți

23 aprilie, 2024

28 martie, 2024

Eforturile Chinei de a-și „de-risca” (reduce riscurile) economia în relația cu Occidentul prin investiții masive în producție și în tehnologii strategice agravează declinul industrial al Europei, spun experți și lideri ai mediului de afaceri.

Presiunea Beijingului de a obține o mai mare independență strategică față de Occident – care precede cu mult planurile UE de „deriscare” față de China – vine pe fondul unei cereri chinezești slabe de produse manufacturate, cum ar fi panourile solare și vehiculele electrice, scrie Euractiv.

Această mișcare a împins în jos prețurile globale și a dus la acuzații de „dumping” din partea oficialilor europeni și a liderilor mediului de afaceri. „Este o dublă lovitură: reducerea riscului Chinei plus lipsa de consum contribuie la dezindustrializarea noastră”, a declarat pentru Euractiv Alicia García-Herrero, senior researcher la think tankul Bruegel.


Încercarea Chinei de a-și afirma controlul intern asupra lanțurilor de aprovizionare strategice a contribuit la scăderea exporturilor UE către China anul trecut, spune Alicia Garcia-Herrero, adăugând că acest lucru a avut un impact negativ „în special” asupra Germaniei, cea mai mare economie europeană, al cărei model economic bazat pe exporturi și pe producție intensivă a fost în mod deschis pus sub semnul întrebării de către liderii UE și ai mediului de afaceri, în ultima vreme.

Slăbirea consumului chinezesc a avut, de asemenea, efecte „uriașe” de scădere a prețurilor la nivel mondial, ceea ce a făcut ca produsele fabricate în Europa să devină din ce în ce mai necompetitive, mai spune cercetătoarea de la Brugel.

Vor să producă tot ceea ce consideră strategic

Philipp Lausberg, analist la European Policy Centre (EPC), a remarcat, de asemenea, pericolele politicilor „neo-mercantiliste” ale Chinei pentru economia europeană: „Tot ceea ce este strategic pentru ei, vor să producă singuri. Vor să fie autosuficienți, dar să continue să folosească piețele libere pentru a exporta și a obține venituri din exporturi. Și, bineînțeles, aceasta este o problemă pentru Europa.”

Eurostat, biroul de statistică al UE, a raportat că producția industrială a scăzut cu 5,7% în ianuarie, de la an la an, în blocul comunitar.


Săptămâna trecută, Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), care reprezintă 45 de milioane de lucrători europeni, a anunțat că „dezindustrializarea tot mai rapidă” a Europei a dus la pierderea a aproape un milion de locuri de muncă în industria prelucrătoare în ultimii patru ani.

Riscurile de dezangajare

Comentariile analiștilor vin în urma unui raport al Camerei de Comerț a UE în China, în care se remarcă faptul că „forma mult mai cuprinzătoare de gestionare a riscurilor de către Beijing… precede cu mult timp” politica în sens invers a UE.

Președintele Camerei, Jens Eskelund, a avertizat că excesul de ofertă chineză declanșează un „accident de tren derulat cu încetinitorul” în relațiile dintre UE și China.

Analiza recomndă UE să urmărească politici care să vizeze diversificarea, mai degrabă, decât o autosuficiență, precum China.

„Trebuie să existe un dialog sincer între UE și China… pentru că îmi este greu să îmi imaginez că Europa va sta liniștită și va asista la dezindustrializarea accelerată [a acesteia]”, a declarat Eskelund, potrivit FT.

Remarcele au venit în contextul în care unii directori executivi occidentali de profil înalt, printre care Tim Cook de la Apple, urmau să se întâlnească duminică și luni (24 și 25 martie) cu oficiali chinezi la Beijing, în cadrul Forumului de dezvoltare a Chinei.

Într-un discurs rostit duminică în cadrul Forumului, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a încurajat în mod deschis China să-și reorienteze modelul economic.

Georgieva a cerut în mod explicit Chinei să pună în aplicare măsuri pentru a stimula cererea internă.

„O caracteristică esențială a unei creșteri de înaltă calitate va trebui să fie o dependență mai mare de consumul intern”, a spus ea. „A face acest lucru depinde de stimularea puterii de cumpărare a persoanelor și familiilor”.

Puține șanse ca Beijingul să țină cont de sfaturi

Cu toate acestea, García-Herrero de la Bruegel și-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea ca Beijingul să țină cont de apelul Georgievei. Ea a invocat în acest sens restricțiile fiscale impuse de nivelurile record ale datoriei publice din China și avertismentele anterioare ale lui Xi Jinping cu privire la pericolele „welfarismului”.

Philipp Lausberg, de la EPC consideră că stimularea cererii interne a Chinei nu va rezolva problema supraofertei de produse fabricate în China. „Dacă vă uitați la aceste supracapacități, este literalmente imposibil ca […] consumatorii chinezi să le poată consuma pe toate”, a spus el.

Securizarea economiilor

Presiunea Europei pentru o mai mare independență strategică față de China a venit după ce pandemia COVID-19 a declanșat perturbări masive ale lanțului de aprovizionare, în timp ce războiul Rusiei din Ucraina a determinat reducerea importurilor de energie.

De asemenea, vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre China și Occident, în special în ceea ce privește statutul Taiwanului, o insulă autonomă de facto pe care Beijingul o consideră ca fiind sub jurisdicția sa, precum și consolidarea legăturilor economice ale Beijingului cu Rusia.

Acțiunile Intel și AMD au scăzut cu peste 2% după știrea că Beijingul limitează utilizarea cipurilor americane pe computerele guvernamentale chineze

Acţiunile producătorilor americani de microprocesoare Intel şi AMD au înregistrat luni scăderi de peste 2%, după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora China va limita utilizarea cipurilor şi serverelor lor în computerele entităţilor guvernamentale, ceea ce ar periclita vânzări de miliarde de dolari pentru cele două companii americane, scrie Reuters.

Financial Times a dezvăluit anterior că autorităţile chineze au introdus o serie de linii directoare care vizează eliminarea procesoarelor produse de companiile americane Intel şi AMD din PC-urile şi serverele utilizate de agenţiile guvernamentale chineze. De asemenea, liniile directoare au în vedere marginalizarea sistemului de operare Windows, realizat de Microsoft, precum şi a programelor software străine pentru gestionarea bazelor de date, în favoarea opţiunilor locale.

Beijingul încearcă de mai multe luni să îşi reducă dependenţa de companiile străine prin crearea unei industrii locale de semiconductori, într-un context în care se confruntă cu restricţiile americane impuse la exporturile de tehnologie, inclusiv cipuri de ultimă generaţie.

Ultima măsură a autorităţilor chineze ar putea afecta serios veniturile realizate de cele două firme americane, în condiţiile în care, anul trecut, China a fost cea mai mare piaţă pentru Intel, fiind responsabilă pentru 27% din venituri, în timp ce AMD a realizat aproximativ 15% din totalul vânzărilor sale în China.

Microsoft, companie ale cărei acţiuni au înregistrat o scădere de jumătate de procent în tranzacţiile care preced deschiderea burselor americane, nu oferă cifre detaliate cu privire la veniturile realizate în China.

Cu toate acestea, pe baza evoluţiilor înregistrate pe bursă înainte de debutul oficial al tranzacţiilor, valoarea de piaţă combinată a Intel, AMD şi Microsoft ar urma să se diminueze cu aproximativ 11 miliarde de dolari.

“O încetare totală a achiziţiilor sectorului guvernamental chinez de cipuri Intel şi AMD ar putea avea un impact de ordinul unei singure cifre asupra veniturilor celor două firme”, susţine analista Bernstein, Stacy Rasgon, prognozând o lovitură de până la 1,5 miliarde de dolari pentru Intel şi una de câteva sute de milioane de dolari pentru AMD. Însă, Stacy Rasgon avertizează că profitul Intel ar putea să sufere o lovitură mai mare, “având în vedere expunerea sa mai mare şi caracteristicile diferite ale structurii sale de costuri”.

Documentele consultate de Reuters arată că, la finele anului trecut, Ministerul chinez al Industriei a transmis un comunicat cu trei liste separate de procesoare, sisteme de operare şi baze de date centralizate, considerate “sigure şi de încredere”, care sunt valabile timp de trei ani de la data publicării, şi toate sunt cu produse realizate de firme chineze.

Separat, agenţia de presă Bloomberg News a dezvăluit că şi producătorul american de telefoane Apple a fost atras în tensiunile dintre SUA şi China, în condiţiile în care autorităţile chineze au transmis companiilor de stat să le ceară angajaţilor să nu îşi mai aducă telefoanele iPhone la muncă.

(Citiți și: ””Să ne trezim!”: Ministrul francez al Economiei, în Germania, despre competiția cu SUA și China)

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: