Rezervele posibile de forță de muncă ale României se restrâng drastic din cauza scăderii naturale a populației, a îmbătrânirii accelerate a acesteia și a emigrării, arată un studiu prezentat miercuri, la Cluj, în cadrul primei întâlniri din seria conferinţelor „Pactul pentru Muncă”.
Forța de muncă potenţială adiţională a scăzut anul trecut cu 15%, față de 2017, coborând la 237.700 persoane, conform datelor INS. Față de 2016, diminuarea este de peste 100.000 de persoane. Din această categorie fac parte persoanele disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă și subgrupul celor care căutau un loc de muncă, dar nu erau disponibili să înceapă lucrul.
Potrivit datelor INS, este cea mai contractată forță de muncă adițională începând din 1996, anul din care se monitorizează acest indicator.
Un proces similar a urmat în anii recenți și subocuparea, cealaltă rezervă care putea asigura forță de muncă, în afara intrărilor de absolvenți pe piața muncii. Această ultimă categorie, a tinerilor, este însă și ea în declin, din cauza evoluțiilor demografice, dar și a rezultatelor sistemului de învățământ.
Soluția solicitată de patronate – eliminarea plafoanelor pentru importul de forță de muncă
În acești parametri, economia are nevoie de importuri de lucrători, însă ritmul diminuării populației active și disponibile nu poate fi ținut de cota de permise acordate de Executiv pentru muncitori aduși din state terțe, acuză patronatele.
Peste 40.000 de muncitori din afara UE, singurii atrași de salariile din România, lucrează în țara noastră, cei mai mulți fiind turci (aproximativ 4.500) și vietnamezi (peste 3.800).
Inspectoratul General pentru Imigrări a comunicat că în prima jumătate din acest an au fost înregistrate 13.138 cereri pentru eliberarea avizului pentru angajare/detașare în muncă. O creștere cu 165% față de aceeași perioadă de anul trecut.
Numărul este insuficient, iar Guvernul a suplimentat, în august, cu 10.000 contingetul de lucrători străini nou-admiși, la cererea firmelor din HORECA și construcții. Până la sfârșitul anului se mai așteaptă o extindere a cotelor.
Cristian Pârvan (foto), secretar general AOAR, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nimeni nu trebuie să se mai iluzioneze cu revenirea românilor plecați în străinătate.
Oamenii de afaceri au înțeles asta de mult timp, doar politicienii cu inițiative demagogice și rupți de realitate mai fac afirmații hazardate, potrivit acestuia:
Ideea este hilară, fiindcă salariul nu mai este principala piedică. Pentru cineva care și-a rezolvat problemele de viață în Vest este de inacceptat să te întorci și să te confrunți cu Poliția, cu ANAF, cu primarul, cu Sănătatea, cu Educația etc. Nu oferim confort instituțional cetățeanului. Una este să obții un cazier financiar într-un minut, online, și alta e la noi.
Care este soluția? „Dați drumul să vină forța de muncă!”, cer oamenii de afaceri, care atrag atenția că producția de vârf și modernizarea tuturor sectoarelor, inclusiv a agriculturii, au nevoie de personal calificat din afara UE pentru a-i înlocui pe românii care emigrează spre Europa Occidentală imediat după calificare.
Exemplul oferit este cel al unei firme din Bistrița ce a calificat mai mulți tineri și s-a trezit că aceștia au plecat în Germania și Italia, la doar câteva luni după specializare. Problema s-a rezolvat prin aducerea a 20 de indieni specialiști în mașini cu comandă numerică.
Pentru asta este nevoie de deschiderea pieței de muncă, astfel încât România să beneficieze de forță de muncă suplimentară din țări pentru care salariile românești sunt încă atractive – Bangladesh, India, Vietnam etc.
