Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO va decide marţi dacă situl Roşia Montană – concentrat în jurul galeriilor romane de exploatare auriferă, unice în lume – va fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Dacă nu apar surprize, situl, evaluat de experții internaționali ca având o valoare universală excepțională, va fi înscris pe această listă, după 10 ani de la demararea demersurilor oficiale în acest sens.
Dosarul Roșia Montană a fost trimis la UNESCO în 4 ianuarie 2017, însă Guvernul Viorica Dăncilă a cerut suspendarea procedurii, la presiunea celor care susțin că intrarea în patrimoniul universal ce trebuie protejat ar face ca România să piardă peste 4 miliarde de dolari în arbitrajul de la ICSID Washington.
Suma reprezintă despăgubirile cerute pentru proiectul de exploatare a aurului dezvoltat de Gabriel Resources, dar niciodată ajuns în faza de începere a producției.
Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.
În opinia fostului senator USR PLUS Mihai Goțiu, includerea în UNESCO ar întări poziția statului român în procesul de arbitraj de la ICSID Washington. De altfel, a explicat acesta în mai multe explicații publicate pe contul său de Facebook, poziția oficială a României în proces este că Gabriel Resources nu a realizat un proiect ce respectă legislația romînească și europeană.
Pe lângă problemele legate de protecția patrimoniului cultural-istoric, proiectul propus spre avizare și autorizare de RMGC (subsidiara Gabriel în România) încalcă, în mod special, legislația autohtonă și europeană de protecție a mediului, dar și cea privitoare la drepturile de proprietate ale localnicilor, susține Mihai Goțiu, unul dintre cei mai cunoscuți activiști pro-Roșia Montană.
