fbpx

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

De ce nu ajung banii cu care statul subvenționează medicamentele. Soluția (im)posibilă a problemei

de Marin Pana 27.2.2014

Pentru prima dată din 2008 încoace, lista de medicamente compensate a fost adusă la zi și completată cu noi substanțe.

Impactul bugetar al introducerii noii liste este estimat pentru anul în curs la o sumă între 500 şi 700 de milioane de lei, care va fi acoperită integral din taxa clawback, conform declarațiilor ministrului de resort, Eugen Nicolăescu, aflat la confluența celor două segmente ale Executivului direct implicate, adică în curs de trecere de la Sănătate la Finanțe.

(Citiți și: ”Exclusivitate / Document: Toate modificările din Sănătate care intră în vigoare de la 1 aprilie. Pacienții, medicii, asigurările, sistemul”)

Concret, Ministerul Sănătății a analizat 167 de cereri depuse pentru intrarea pe lista de compensate, a admis 130 dintre ele și a respins 31 de dosare, dintre care unul nu a fost evalaut ca fiind incomplet.
Din cele 130 de molecule admise pe noua listă, 120 vor fi prescrise utilizându-se protocoale specifice, cu caracter obligatoriu.

Cele mai multe molecule şi indicaţii terapeutice nou intrate pe lista de medicamente compensate sunt destinate tratamentelor pentru cancer (inclusiv leucemii), diabet, boli reumatice, prevenirea accidentelor vasculare (anticoagulante) şi hepatite virale. De asemenea, lista conţine, printre altele, medicamente pentru insuficienţă cardiacă cronică, boli rare, Parkinson, epilepsie, osteoporoză, tratamente post-transplant (în cazul respingerii grefei) şi episoade depresive majore.

Practic, statul va trebui să acomodeze în banii alocați pentru medicamente în general o sumă suplimentară de circa 150 milioane euro, ceva mai mult de 0,1% din PIB. Recurgerea la resursele din taxa claw-back (aplicată producătorilor de medicamente pe profitul rezultat din vânzările efectuate peste plafonul stabilit), Nu rezolvă golul care va apărea pe partea medicamentelor aflate și anterior pe lista de compensare.

Realitatea este că, pentru a putea acoperi tratamentele mai rare (dar mai scumpe) necesare în cazurile grave, statul ar trebui să aplice o politică nepopulară. Aceea de restrângere a sprijinului pentru situațiile comune, care nu prezintă un risc major dar privesc cea mai mare parte a populației și consumului de medicamente.

Paradoxal, aici se întâlnesc numeroase situații în care consumul de medicamente se face preponderent pe segmentul de medicamente originale, mai scumpe de câteva ori decât cele generice. Dată fiind puterea de cumpărare relativ redusă a românilor , normal ar fi să recurgă, la fel ca și la alimente sau băutură, la variantele mai ieftine de medicamente.

Dar, spre deosebire de mîncare sau băutură, care nu sunt subvenționate de stat nici cu 50% și nici cu 90%, românii cu venituri reduse preferă să achiziționeze medicamente mai scumpe, deoarece apreciază că beneficiile justifică efortul financiar suplimentar. Făcut în proporție majoritară de către contribuabilii aflați în activitate și cu venituri peste medie. Care nu cumpără medicamente la preț compensat ci doar ocazional, la prețul de piață.

Să luăm un exemplu edificator, fără a nominaliza, din motive lesne de înțeles, nici rețeaua de farmacii și nici medicamentul, altminteri foarte uzual și consumat ani de zile în cazul unei afecțiuni cronice : Varianta originală (a producătorului care a cercetat a descoperit și a testat molecula cu efect terapeutic în urmă cu un număr de ani) costă aproape exact de trei ori mai mult decât varianta generică.

Din punct de vedere strict tehnic, nu poate fi argumentată utilitatea superioară a originalului dar, la fel ca la orice marfă, intervine prestigiul producătorului și încrederea mai mare în calitatea fabricației. Acestea nu fac dublu în raport cu valoarea de bază dar, dacă statul acoperă cea mai mare parte a diferenței prin compensare, atunci, pentru un spor de câțiva lei pe flacon, până și cei mai nevoiași dintre români cumpără variantele mai scumpe ale medicamentului.

Este și motivul pentru care varianta generică cu prețul minim de vânzare și cu același efect terapeutic nu este de găsit în toată rețeaua de farmacii la care făceam referire.

O farmacistă ne-a dezvăluit două elemente foarte importante care completează peisajul vânzărilor de medicamente. Primul, atunci când a existat în depozit, pur și simplu, produsul de bază s-a vândut foarte greu.

Al doilea, există produse extrem de asemănătoare care nu pot fi substituite celor precrise deoarece nu conțin exact și la virgulă aceleași substanțe active. Produsul original în cauză are una dintre cele două substanțe active cu virgulă cinci în coada concentrației. Prin urmare, un alt medicament cu una dintre substanțele active absolut identică și cu a doua fără vigulă cinci în coadă nu poate fi vândut în locul celui care costă de trei ori mai mult.

Economiile potențiale pentru găsirea unei soluții specifice strict pentru acest caz ar putea aduce economii de milioane de euro la bugetul statului. Problema este că nu se poate merge pe proceduri generale și pe abordări globale ci pe bază de bun-simț și de la caz la caz, pentru prescrierea fiecărui medicament în parte. Ceea ce, desigur, nu se justifică pentru orice medicament, dar se poate justifica pentru cele aflate în topul vânzărilor și, implicit al efortului bugetar.

Obținerea a milioane de euro economie într-un caz bine ales ori câteva zeci de asemenea cazuri ar putea aduce economii semnificative și disponibiliza banii realmente necesari. Nu pentru o calitate discutabil mai bună în tratamente fără riscuri majore,ci pentru a putea acoperi nevoile presante ale unor oameni cărora fără sprijin în timp util li se scurtează viața.

Există o singură problemă : Dacă faci ceva pentru un producător reputat de medicamente ești foarte bine remunerat. Dacă faci ceva pentru nevoile reale ale comunității, în cel mai bun caz nu te plătește nimeni. În cel mai rău caz riști să fii dat în judecată pentru lezarea intereselor unei firme private sau să nu mai fii reales de majoritatea consumatorilor de medicamente, suficient de sănătoși î,cât să nu le pese cei realmente bonavi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.2.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR a redus dobânda de referință ca să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare” – Minuta ședinței din 15 ianuarie

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult

Stiri

Incertitudinea, cuvântul care definește începutul anului 2021 – sondaj AmCham

Razvan Diaconu

Incertitudinea cu privire la continuitatea afacerilor, evoluția crizei sanitare, a crizei economice și teama de eventuale schimbări de legislație sunt cele  mai mari provocări cu… Mai mult