fbpx

Digital

„Distanțarea fiscală” – contul unic în relația cu statul

Pandemia a promovat deja sistemul de plăți electronice de impozite, dar nu a simplificat esențial formularistica necesară și nici nu a schimbat fundamental paradigma relației… Mai mult

16.06.2021

La obiect

Digitalizarea administrației: România are nevoie de un plan coerent pe verticală

 Digitalizarea administrației e una din marile mize ale actualei guvernări, nu doar din perspectiva recuperării decalajelor față de celelalte state UE, ci și pentru… Mai mult

15.06.2021

La obiect

România și industria importurilor ilegale de deșeuri

România a declanșat anul acesta cea mai amplă operațiune împotriva unei adevărate industrii constituite din importuri ilegale de deșeuri – până pe 13 iunie au… Mai mult

14.06.2021

Evenimentul

Decizii la summitul NATO de la Bruxelles: China, pusă pe aceeași poziție cu Rusia – abordare unitară a Occidentului față de Beijing

Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că Rusia și China amenință ordinea internațională bazată pe reguli. În ceea ce privește relația cu Rusia,… Mai mult

14.06.2021

De ce Franţa nu a reuşit să dezvolte un vaccin anti-COVID: ”Pune în discuție capacitatea noastră de cercetare fundamentală la nivel înalt”

de Iulian Soare , 24.4.2021

Franţa este singura naţiune din Consiliul de Securitate al ONU fără un vaccin viabil anti-Covid, notează ScienceMag.org, într-un amplu material despre declinul biomedicinei franceze.

Pe 25 ianuarie, în timp ce al treilea val de pandemie de COVID-19 era în plină desfăşurare, Christophe d’Enfert, director științific al Institutului Pasteur, a apărut la televiziunea națională cu o sarcină dificilă: de a explica modul în care venerabilul institut, numit după pionierul vaccinului Louis Pasteur, a renunțat la cel mai avansat ser ce ar fi putut fi un vaccin împotriva COVID-19. În același timp, gigantul farmaceutic Sanofi a anunţat că va renunţa la sute de locuri de muncă în Franţa.

Pentru d’Enfert, eşecul dezvoltării unui vaccin propriu “pune în discuție capacitatea noastră nu numai de a face cercetări fundamentale la nivel înalt, ci și de a o transforma în inovație”.

Eşecul extrem de mediatizat al Franţei de a produce un vaccin propriu a scos la lumina reflectoarelor problemele cu care se confruntă biomedicina. Deși nu ar fi putut fi prezis, acesta nu este “doar ghinion”, spune Audrey Vézian, sociolog de biomedicină la CNRS, centrul național de cercetare din Franța, ci “arată că ceva nu funcționează în procesul nostru de inovare.”

Unii experți dau vine pe reducerea fondurilor de cercetare de bază și pe disponibilitatea limitată a capitalului de risc din acest domeniu. Vézian acuză, de asemenea, o proliferare de organizații birocratice care risipesc resurse și adaugă confuzie.

Margaret Kyle, economist la școala postuniversitară Mines ParisTech, coautor al unui studiu al Consiliului de Analiză Economică (CAE), un organism consultativ guvernamental, spune că Franța ar trebui să fie bine poziționată pentru a face cercetări biomedicale și pentru a face produse ce se pot comercializa cu succes. Sistemul său educațional produce oameni de știință talentați care au la dispoziţie ample baze de date cu privire la sănătatea cetăţenilor francezi, date care pot fi folosite în cercetarea medicală.

Cu toate acestea, studiu CAE arată că cheltuielile publice pentru cercetare în domeniul biologiei și sănătății s-au micșorat dramatic din 2011, chiar dacă au crescut în Germania și Regatul Unit (vezi graficul alăturat).

De exemplu, Franța are doar trei microscoape crio-electronice (crio-EM), care pot dezvălui structuri moleculare precum cea a coronavirusului la o rezoluție aproape atomică. Germania și Regatul Unit au fiecare aproximativ două duzini.

Startupurile de biotehnologie, esențiale în inovația farmaceutică, sunt, de asemenea, mai puțin bine finanțate în Franța decât în alte state europene.

Finanțarea prin intermediul băncii publice de investiții (BPI) din Franța și reducerile fiscale pot fi generoase în primele etape ale dezvoltării afacerilor, dar finanțarea privată este prea mică pentru a permite unor companii să crească semnificativ în etapele ulterioare.

În 2020, startup-urile franceze din domeniul sănătății au strâns în medie doar 8 milioane de euro în capital de risc, comparativ cu 12 milioane de euro în Regatul Unit și 25 de milioane de euro în Germania, potrivit datelor compilate de grupul comercial France Biotech.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.4.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

România distruge 35.000 de doze AstraZeneca – nu pot fi donate, expiră în 6 zile

Vladimir Ionescu

Circa 35.000 de doze de vaccin anti-Covid produse de AstraZeneca vor fi distruse, pentru că nu pot fi donate cu doar șase zile înainte de… Mai mult

Stiri

Acordul cu SUA pentru construirea de reactoare nucleare – aprobat de Parlament

Vladimir Ionescu

Parlamentul României a aprobat proiectului de lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul SUA privind cooperarea în legătură cu reactoarele nucleare de la… Mai mult

Europa

Microsoft prezintă joi o nouă versiune a sistemului de operare Windows

Iulian Soare

Grupul informatic american Microsoft va prezenta joi o nouă versiune a sistemului de operare Windows 11, la şase ani după lansarea Windows 10. Microsoft urmărește… Mai mult

Stiri

Guvernul amână termenele din calendarul dublării alocațiilor pentru copii

Vladimir Ionescu

Următoarea majorare a alocațiilor pentru copii va avea loc la 1 ianuarie 2022, când suma va crește până la 242 de lei (în cazul celor… Mai mult

Europa

Vladimir Putin susține „contactul direct” UE – Rusia propus de Germania și Franța

Iulian Soare

Preşedintele Vladimir Putin susţine o propunere franco-germană care vizează relansarea la nivel european a contactelor directe cu Rusia şi cu şeful statului rus, a declarat… Mai mult

Europa

Anunț Disney: Rolul Albă ca Zăpada atribuit unei actrițe metise

Iulian Soare

Disney a anunţat că tânăra actriţă metisă Rachel Zegler o va interpreta pe Albă ca Zăpada în versiunea live-action a celebrului desen animat din 1937.… Mai mult

Europa

Poziții diferite în Europa Centrală și de Est față de riscul inflației: Ungaria și Cehia majorează dobânzile, România și Polonia nu

Alexandra Pele

Două bănci centrale din regiune au decis să pună capăt politicii ”banilor gratis” și să majoreze dobânzile de referință pentru a ține sub control inflația.… Mai mult