De ce BNR nu poate reduce brusc dobânda de politică monetară - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

De ce BNR nu poate reduce brusc dobânda de politică monetară

4 iulie, 2013

Unul dintre motivele pentru care BNR nu poate taia substantial din dobanda de politica monetara este asa numita problema a transferului. Prin problema transferului economistii inteleg efectele volatilitatii cursului de schimb induse de intrarile/iesirile de capital asupra stabilitatii macroeconomice si financiare. In Romania, mentinerea unei rate a dobanzii de politica monetara ridicata a avut avantaje si dezavantaje. Pe de o parte, a ajutat inflatia. Aici probabil nu toata lumea va fi de acord.

Cum a ajutat inflatia, daca tinta nu a fost atinsa de fiecare data? Imaginati-va ce inflatie am fi avut, daca politica monetara ar fi fost mult mai relaxata (dobanzi mici). Pe de alta parte, o dobanda mare a atras intrari de capitaluri, ceea ce, in esenta, este dezirabil. Fluxurile de capital (mai ales cele pe termen scurt, hot money) pot fi insa volatile, speculative, exercitand presiuni in sensul aprecierii leului (pierdere de competitivitate) in cazul intrarilor sau deprecierii leului in cazul iesirilor de capital. Riscul volatilitatii cursului de schimb a facut ca administrarea macroeconomica sa fie mult mai dificila.

Ce s-ar intampla daca BNR ar reduce dobanda de politica monetara substantial, asa cum s-a intamplat in Polonia, de exemplu? O scadere semnificativa a dobanzii de politica monetara ar aduce iesiri bruste de capitaluri, ceea ce ar pune presiune pe cursul de schimb, volatilitate deloc benefica economiei monetare sau reale. Trade off ul descris mai sus reprezinta de fapt una dintre principalele provocari ale economiilor emergente (cum este si Romania), identificata de curand si de FMI in prezentarea World Economic Outlook (aprilie 2013) – acomoda practic tendinta de baza, care este de dorit (de atragere de capitaluri) reducand in acelasi timp volatilitatea fluxurilor cand acestea ameninta stabilitatea macroeconomica sau pe cea financiara.

Si totusi, ce solutii sunt. BNR ar putea taia din dobanda de politica monetara fara riscul vulnerabilizarii cursului de schimb daca ar intari managementul fluxurilor de capital. Ma refer la masurile de reglementare prudentiala ca masura complementara celor monetare. Reglementarea prudentiala inseamna masuri macroprudentiale interne (care influenteaza activitatile bancilor pe plan intern), masuri in domeniul valutar si masuri de control al capitalului. BNR a reglementat pana in momentul de fata doar masuri in domeniul valutar.

Polonia, de exemplu, a adoptat masuri macroprudentiale in toate cele trei directii inca de acum cativa ani. Efectele volatilitatii cursului de schimb pot fi administrate astfel de masuri complementare – masuri destinate reducerii fluxurilor de capital speculative si impactului acestora asupra monedei nationale.

Motivate de impactul crizei financiare, in literatura de specialialitate au aparut numeroase studii stiintifice ce au examinat diverse tehnici de gestionare a capitalului, efectuand simulari pe grupe de tari. Rezultatele au fost urmatoarele: tarile care au avut reglementari prudentiale adecvate sectorului financiar intern si un control (sensibil) pe fluxurile de capital pe termen scurt au fost cel mai putin afectate de criza financiara internationala. Realitatea ne arata ca politicile financiare ce administreaza fluxurile internationale de capital privat pot fi complementare cu cele care reglementeaza mai atent institutiile financiare interne, factorii de decizie putand fi astfel capabili sa atinga obiectivelor macroeconomice critice.

Evident, nu exista un tip de tehnica de gestionare a capitalului general valabil care functioneaza cel mai bine pentru toate tarile in curs de dezvoltare. Functie de context, politicile de reglementare au vizat atragerea de forme preferate de investitii straine, reducerea fragilitatii sistemului financiar propriu, riscul valutar si presiunile speculative in economie, sau, pur si simplu izolarea de efectele de contagiune ale crizelor financiare.

Provocarea consta in fond, in gandirea unui mix optim intre protejarea competitivitatii (prin intervenţii), protejarea inflatiei (prin masuri macroeconomice) si protejarea sectorului privat (prin masuri macroprudentiale). Nu pot sa nu constat cu surprindere cat de putine progrese au fost facute in ceea ce priveste re-adaptarea reglementarii prudentiale si “regandirea” controlului capitalului. Problema deschiderii contului de capital este inca privita de o parte din economisti ca o propunere de tip totul sau nimic, desi realitatea arata ca lucrurile stau altfel.

***
Aura Socol este Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene.
In prezent Consilier- Conducere Autoritatea de Supraveghere Financiara.
A lucrat si in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice.
A urmat stagii de specializare si cercetare in macroeconomie in cadrul unor institutii internationale de prestigiu precum FMI, Comisia Europeana



citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. De ce? Ca sa nu scada dobinzile si veniturile bancherilor. Vezi cit s-a platit sub forma de dobinzi in executia bugetului publicat de MFP pe site.Din banii nostri. Si se mai pling ca nu au bani pentru a face ceva sa fie locuri de munca. Povesti.Chiar si a dumitale.

  2. OK, acum daca tot s-a intamplat ce ziceai dumneata ca nu se poate petrece, ce articol o sa mai scrieti?
    Este foarte interesant ca toti teoreticienii au explicatii si pentru cazul in care viata nu confirma concluziile lor.
    Noroc ca exista si practicieni care fac posibile niste lucruri considerate improbabile si nerealiste de catre Dvs.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. De ce? Ca sa nu scada dobinzile si veniturile bancherilor. Vezi cit s-a platit sub forma de dobinzi in executia bugetului publicat de MFP pe site.Din banii nostri. Si se mai pling ca nu au bani pentru a face ceva sa fie locuri de munca. Povesti.Chiar si a dumitale.

  2. OK, acum daca tot s-a intamplat ce ziceai dumneata ca nu se poate petrece, ce articol o sa mai scrieti?
    Este foarte interesant ca toti teoreticienii au explicatii si pentru cazul in care viata nu confirma concluziile lor.
    Noroc ca exista si practicieni care fac posibile niste lucruri considerate improbabile si nerealiste de catre Dvs.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr