Necunoscut majorității iranienilor până vineri, atunci când a fost asasinat, cercetătorul din domeniul nuclear Mohsen Fakhrizadeh (foto) era însă cunoscut celor implicați în programul nuclear iranian, dar și în cercurile occidentale din domeniul securității și informațiilor.
BBC a publicat sâmbătă o analiză de context și posibile răspunsuri la întrebarea: Care au fost motivele asasinării lui Mohsen Fakhrizadeh?
Presa din Iran a încercat, anterior asasinării sale, să minimalizeze importanța lui Fakhrizadeh, prezentându-l drept cercetător implicat în dezvoltarea test-prototip pentru Covid-19. Mark Fitzpatrick, cercetător al International Institute for Strategic Studies din Londra, cunoscător al programului nuclear iranian, a transmis la rândul său: ”Programul nuclear iranian a depășit de mult momentul în care era dependent de un singur om”.
Totuși, scrie BBC, Mohsen Fakhrizadeh era însoțit de mai multe gărzi de corp în momentul în care a fost atacat, fapt ce indică determinarea cu care Iranul încerca să îl protejeze.
Astfel, o posibilă concluzie ar fi că motivul asasinatului, pe care nimeni nu l-a asumat, este unul politic mai degrabă decât în legătură cu activitățile nucleare ale Iranului.
(Citiți și: ”Directorul programului nuclear iranian a fost asasinat. Iran acuză Israel și SUA”)
Între posibilele motivații ale asasinilor lui Fakhrizadeh se numără sabotarea unei posibile îmbunătățiri a relației dintre Iran și Statele Unite, în contextul preluării funcției de președinte de către Joe Biden, începând din 20 ianuarie 2021.
O altă posibilă motivație ar fi împingerea Iranului spre acțiuni de forță în regiune.
„Dușmanii noștri trec prin niște săptămâni stresante. Sunt conștienți că situația globală se schimbă și încearcă să profite de ultimele zile rămase pentru a destabiliza regiunea”, a declarat Hassan Rouhani, președintele Iranului.
Alegerile americane tulbură echilibrul precar din Orientul Mijlociu
În mod evident, când Rouhani vorbește de „dușmani” se referă la Administrația Trump, aflată pe picior de plecare de la Casa Albă după alegerile din 3 noiembrie, dar și la Israel sau Arabia Saudită, principalii săi rivali din regiune. De asemenea, și Israelul dar și Arabia Saudită se tem de o posibilă schimbare de politică în Orientul Mijlociu și de consecințele acesteia, odată de președintele ales al Statelor Unite își va prelua funcția.
Joe Biden a vorbit în termeni deschiși despre dorința de a readuce Statele Unite în acordul nuclear cu Iranul, negociat și semnat de fostul său șef, președintele Barack Obama în 2015. SUA au părăsit acordul în 2018, ca urmare a ambiției lui Donald Trump de a neutraliza reușitele de politică externă ale predecesorului său.
Bătălia spionilor
Îngrijorările israelienilor și saudiților cu privire la Iran ar fi fost discutate în ceea ce presa israeliană a calificat drept o „întâlnire secretă” între prim-ministrul Netanyahu și prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, în Neom, duminica trecută. Ministrul de Externe saudit a negat că această întâlnire ar fi avut loc.
Luni însă, rebelii Houthi din Yemen au atacat o clădire aparținând gigantului petrolier saudit Aramco. Presa din Iran a lăudat atacul pe care l-a numit „un eroic atac cu rachete balistice Quds-2”. Agenția iraniană de presă Mehr a calificat atacul drept „o mișcare strategică, bine cronometrată cu întâlnirea dintre israelieni și saudiți pentru a îi avertiza să își calculeze bine mișcările”.
Furia saudiților după atacul rebelilor Houthi a fost împărtășită și de americani. Întâlnirea de la Neom ar fi fost aranjată de secretarul de stat al Administrației Trump, Mike Pompeo, care tocmai ce vizitase Qatar și Emiratele Arabe Unite, acolo unde Iranul fusese din nou principalul subiect de discuție.
Cu două săptămâni înainte, președintele Trump își întrebase consilierii dacă existau opțiuni viabile pentru a atacat principalul sit nuclear al Iranului, conform presei americane. Președintele în funcție părea că încearcă să pornească o confruntare directă cu Iranul înainte de își încheia mandatul și al îl lăsa apoi pe Joe Biden să gestioneze criza.
Având în vedere faptul că Trump nu numai că a susținut asasinarea generalului Qasem Soleimani, ba chiar s-a lăudat că a fost creierul din spatele ei, există confirmarea că președintele american nu ar avea vreo problemă în comandarea unui asasinat.
Președintele iranian, însă, a dat vina pe Israel pentru uciderea lui Fakhrizadeh, iar Netanyahu a fost unul dintre puținii lideri mondiali care a vorbit deschis, anterior, despre savantul iranian – în 2018, în cadrul unei prezentări televizate, el a vorbit despre rolul lui Fakhrizadeh în cadrul programului nuclear iranian și și-a îndemnat audiența să „țină minte acest nume”.
Deși Israelul nu are dubii și nici motive să se îndoiască de angajamentul SUA față de securitatea sa pe durata viitoarei președinții a lui Joe Biden, ar putea exista îngrijorări cu privire la faptul că viitorul șef al diplomației americane, Anthony Blinken, este un susținător îndârjit al acordului nuclear cu Iranul.
