Prăbușirea Silicon Valley Bank (SVB) a fost rezultatul celei mai vechi probleme cu care se confruntă băncile – fuga deponenților. Aceasta s-a produs însă într-un context particular – pe fondul unor pierderi generate de creșterea dobânzilor și a problemelor industriei tehnologice americane, care a forțat companiile IT să-și retragă fondurile.
Prăbușirea băncii este cel mai mare colaps bancar de după criza financiară din 2008 și a produs efecte: startup-urile care aveau legătură cu SVB au avut dificultăți în a-și plăti angajații și se tem că s-ar putea să fie nevoite să dea afară oameni sau să pună pe pauză proiecte până își vor putea accesa fondurile.
Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare din SUA (FDIC) a anunțat că a transferat toate depozitele Silicon Valley Bank într-o bancă-punte nou creată, iar toți cei care au depozite vor avea acces la banii lor începând de luni.
Pierderile generate de creșterea dobânzilor
Silicon Valley Bank a fost puternic afectată de scăderea acțiunilor tehnologice din ultimul an, precum și de planul agresiv al Rezervei Federale din SUA de a crește ratele dobânzilor pentru a combate inflația.
Banca a cumpărat obligațiuni în valoare de miliarde de dolari în ultimii doi ani, folosind depozitele clienților, un model de business normal pentru orice bancă. Aceste investiții sunt de obicei sigure, dar valoarea acestor investiții a scăzut (un rezultat al faptului că dobânzile actuale oferite la obligațiuni similare sunt semnificativ mai mari). De obicei, acest lucru nu reprezintă o problemă, deoarece băncile le păstrează mult timp – cu excepția cazului în care trebuie să le vândă de urgență, notează CBC.
Clienții Silicon Valley au fost însă, în mare parte, startup-uri și alte companii centrate pe tehnologie care au început să aibă nevoie de mai mulți bani în ultimul an. Finanțarea cu capital de risc se epuiza, companiile nu au putut obține runde suplimentare de finanțare pentru afaceri neprofitabile și, prin urmare, au trebuit să-și folosească fondurile proprii – adesea depuse la Silicon Valley Bank.
Deciziile neinspirate de management
The New York Times notează că prăbușirea a fost și o consecință a unor decizii greșite de management. Conducerea băncii a ales să vândă obligațiuni de 21 de miliarde de dolari cu o pierdere de 1,8 miliarde de dolari, în mare parte, se pare, deoarece multe dintre aceste obligațiuni aveau un randament mediu de doar 1,79%, într-o perioadă în care ratele dobânzilor au crescut drastic. Acest lucru a făcut ca banca să înceapă să afișeze o performanță mai slabă în comparație cu altele de talia sa.
Moody’s era pe cale să retrogradeze banca. Managementul a decis strângerea de capital suplimentar de la compania General Atlantic și vânzarea unor obligațiuni către public. Decizia era menită să-i liniștească pe investitori, dar a avut efectul advers.
Prin urmare, clienții din Silicon Valley au început să-și retragă depozitele. Inițial, aceasta nu a fost o problemă uriașă, dar retragerile au început să oblige banca să înceapă să-și vândă propriile active pentru a răspunde cererilor clienților. Deoarece clienții din Silicon Valley erau în mare parte companii și oameni bogați, aceștia au început să se teamă de un faliment bancar, în contextul în care depozitele lor depășeau cei 250 de mii de dolari asigurați de guvern.
Prin urmare, banca a fost nevoită să vândă obligațiuni în pierdere, iar aceste pierderi s-au acumulat până în punctul în care Silicon Valley Bank a devenit insolvabilă. Banca a încercat să strângă capital suplimentar de la investitori externi, dar nu a reușit să-i găsească la timp.
Teama investitorilor: contagiunea
La baza colapsului SVB a stat o problemă cu care se confruntă multe bănci: instituția și-a investit depozitele în obligațiuni cu dobândă scăzută, pe care le ținea în contabilitate pe termen lung, pe principiul de „păstrare până la scadență”.
Acest lucru a creat o viziune relativ distorsionată asupra bilanțurilor sale, imagine privită cu neîncredere de investitori.
Atâta timp cât o bancă nu are nevoie să vândă active „până la scadență” pentru a răspunde cererilor de retragere, nu există nicio problemă. Dar dacă o bancă trebuie să vândă în pierdere, atunci lucrurile se complică.
Specialiștii sunt de părere că SVB s-a aflat totuși într-o poziție unică, dat fiind și profilul clienților și că ar fi improbabil ca prăbușirea sa creeze un efect de domino în rândul altor bănci regionale.
Autoritățile reglementare din SUA au fost totuși nevoite să închidă duminică Signature Bank, o importantă instituție financiară din industria criptomonedelor, în încercarea de a preveni extinderea crizei bancare, potrivit CNBC.
***
Urmărește-ne pe Google News
