Datoria publică a SUA a depășit 34 trilioane de dolari, un record istoric, ceea ce ridică probleme grave pentru stabilitatea economică și politică pentru următorii ani, relatează Reuters.
Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite a prezentat marți un raport al finanțelor SUA, care creează tensiuni la Washington, puternic divizat politic, ceea ce ar putea degenera într-un blocaj al guvernului federal la începutul anului.
Membrii republicani ai Congresului împreună cu Casa Albă au convenit în iunie anul trecut să ridice temporar limita datoriei publice, evitând riscul a ceea ce ar fi reprezentat intrarea într-un default istoric. Acordul expiră în ianuarie 2025.
Raportul Trezoreriei arată însă că datoria publică totală în curs de rambursare a crescut la finele anului trecut (29 decembrie 2023) la 34.001 miliarde de dolari, de la 33.911 miliarde de dolari consemnați cu o zi înainte.
Datoria care contează pentru plafonul datoriei federale a crescut vineri la 33.890 miliarde de dolari, de la 33.794 miliarde de dolari joi. Această categorie „datorie supusă plafonului” exclude discountul neamortizat al titlurilor de Trezorerie și al obligațiunilor cu cupon zero, datoria emisă de Banca Federală de Finanțare și datoria garantată a anumitor alte agenții.
Ultima bornă a datoriei federale a fost atinsă de curând, în septembrie, când a ajuns la 33.000 de miliarde de dolari, pe fondul creșterii deficitelor federale alimentate de scăderea veniturilor fiscale și de creșterea cheltuielilor federale.
Serviciul datoriei SUA a mai generat un record istoric: dobânda aferentă uriașei datorii a depășit anul trecut pragul de 1.000 miliarde de dolari.
Datoria SUA a crescut mai rapid decât se anticipa
Proiecția făcută în ianuarie 2020 de membrii comisiei de buget a Congresului prevedea ca datoria să depășească pragul de 34 trilioane în anul fiscal 2029.
Dar datoria a crescut mai repede decât așteptările, din cauza pandemiei izbucnită în 2020, care a frânat o mare parte a economiei SUA. Guvernul s-a împrumutat masiv sub președintele de atunci Donald Trump și actualul președinte Joe Biden pentru a stabiliza economia și a sprijini redresarea. Dar încetinirea a venit încă o dată cu o creștere a inflației care a împins ratele dobânzilor în sus și a scumpit substanțial serviciul datoriei publice.
Bugetul pentru acest an este departe de a fi aprobat prea curând în condițiile în care Congresul, dominat de republicani, își va relua lucrările săptămâna viitoare pentru a discuta despre termenele limită din 19 ianuarie și 2 februarie pentru decontarea cheltuielilor guvernamentale până în septembrie, pe fondul cererilor republicanilor de a reduce cheltuielile discreționare pentru anul fiscal 2024, sub plafoanele convenite în iunie.
Dispute aprinse în Congres
Parlamentarii speră, de asemenea, să aprobe pachetul de finanțare urgentă pentru Israel și Ucraina, care este condiționat în Congres de acordarea de fonduri pentru întărirea graniței de sud a SUA, lucru care nu convine Administrației Biden.
Neaprobarea celor o duzină de proiecte de lege privind cheltuielile pentru anul fiscal 2024 ar arunca agențiile federale de la Washington în modul de închidere (shutdown).
Cum poate afecta datoria expansiunea economică
Obținerea unui compromis al cheltuielilor publice pentru 2024 ar putea fi și mai dificilă, având în vedere că alegerile prezidențiale și parlamentare din noiembrie se apropie rapid.
„Privind în perspectivă, datoria va continua să crească vertiginos, deoarece Trezoreria dorește să se împrumute cu aproape 1 trilion de dolari în plus până la sfârșitul lunii martie”, a declarat Michael Peterson, directorul general al Fundației Peterson. „Adăugarea de trilioane după trilioane de datorii, an de an, ar trebui să fie un semn de avertizare pentru orice decident care îi pasă de viitorul țării noastre.
Datoria echivalează cu aproximativ 100.000 de dolari pe cap de locuitor în SUA. Pare mult, dar până acum suma nu pare să amenințe creșterea economică a SUA.
În schimb, riscul este pe termen lung dacă datoria continuă să crească la niveluri nesustenabile. Sohn a spus că o sarcină mai mare a datoriilor ar putea exercita o presiune ascendentă asupra inflației și ar putea determina ca ratele dobânzilor să rămână ridicate, ceea ce ar putea crește, de asemenea, costul rambursării datoriei naționale.
Și pe măsură ce provocarea datoriei evoluează în timp, alternativele se restrâng, deoarece costurile cu asigurările medicale, Medicare și Medicaid, depășesc din ce în ce mai mult veniturile fiscale.
„Ar putea însemna creșteri ale ratelor dobânzilor, ar putea însemna o recesiune care duce la mult mai mult șomaj. Ar putea duce la o nouă criză de inflație sau la o întâmplare ciudată cu prețurile de consum – dintre care câteva sunt lucruri pe care le-am experimentat doar în ultimii câțiva ani”, spune Shai Akabas, directorul politicii economice la Centrul de politici bipartizane .
***
