Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a prezentat vineri câteva elemente ale rectificării bugetară, care ar urma să fie aprobată în ședință de guvern până la sfârșitul lunii septembrie.
Potrivit declarațiilor ministrului de Finanțe, rectificarea ar urma să fie una pozitivă (+0,04%), explicația oficială fiind aceea a încasării unor venituri bugetare ”peste estimări”. Asta nu înseamnă că toți ordonatorii de credite vor primi bani la rectificate.
De precizat: Ionuț Mișa a detaliat sumele pe care unele ministere le vor primi în plus, dar nu a oferit cifre în cazul ministerelor care vor avea buget diminuat: Dezvoltare, Transporturi și Comunicații
Creșterile de buget pentru ministere sunt, în cele mai multe cazuri, alocări suplimentare pentru salarii și pensii.
Tăierile bugetare, a anunțat ministrul, se referă la credite bugetare ”cash”, mențiunea specială fiind cea potrivit căreia nu au fost diminuate și creditele angajament, ”pentru a nu afecta procesul de contractare din fondurile europene”.
Ministrul de Finanțe a mai precizat că reducerile s-au operat la acele ministere unde ”nu s-a demonstrat capacitatea că se pot cheltui sumele alocate inițial în următoarele 4 luni ale anului”.
La capitolul diminuări, Ionuț Mișa a exemplificat:
- Ministerul Dezvoltării, partea de cofinanțare proiecte europene, ”în condițiile în care, după aprobarea cu întârziere a bugetului pentru 2017, s-au întârziat și procedurile de achiziție”
- Transporturile
- Comunicațiile
Ministerele care primesc bani, a declarat Ionuț Mișa, sunt:
- Ministerul Agriculturii – plus 1,5 mld lei
- MAI – plus 1,1 mld. lei – pentru mentenanță aeronave achiziționate, echipamente pentru intervenție și drepturi salariale și de pensii
- Sănătate – plus 207 mil. lei, pentru asigurare drepturi salariale
- Ministerul Muncii – plus 95,9 mil. lei
- Ministerul Finanțelor – plus 426,6 mil lei plata drepturi salariale șli plata despăgubirilor pentru restituirea proprietăților
- Justiție – plus 357,4 mil lei pentru salarii și plata hotărârilor judecătorești
- SRI – plus 298,9 mil lei pentru salarii și pensii, plus programe majore de achiziții
- Ministerul pentru Mediul de Afaceri – plus 247,9 mil pentru finanțare programe IMM
- Ministerul Public – 203,5 mil lei în principal pentru plata drepturilor salariale
- SGG – 181,9 mil. lei, în principal pentru salarizarea personalului clerical
Forma rectificării, un rezultat al creșterii economice
Ministrul Finanțelor a început conferința de presă oferind o serie de date, în baza cărora a asigurat că România va respecta ținta de deficit.
”Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului la începutul acestui an și a unui PIB de 837,1 miliarde lei, față de 815,2 miliarde cât s-a estimat inițial prin proiectul de act normativ, propunem o suplimentare a cheltuielilor”, a argumentat Ionuț Mișa.
Ministrul a mai precizat că în primul semestru din acest an PIB a înregistrat o creștere reală de 5,8%, ”deci peste estimări, datorită consumului, investițiilor private și cererii externe”.
A urmat apoi o declarație interesantă: ”Consumul nu a fost principalul element de creștere economică și a fost mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Nu a fost doar consumul cel care a generat creștere economică.
Rata de creștere a exporturilor de bunuri și servicii a fost de 8,7% în semestrul I din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016. Contribuția exportului net la creșterea reală avută în vedere la fundamentarea bugetului pe anul 2017 a fost de 1,3 procente.
Pe latura ofertei sunt de evidențiat valoarea adăugată brută din industrie care s-a majorat cu 7,3%, cea din servicii cu 6,3%, iar cea din agricultură cu 2,3%.
Dacă ne raportăm la volumul producției industriale din 2017, acesta a crescut cu 8% față de aceeași perioadă a anului anterior, fiind cea mai mare creștere pentru această perioadă de timp pe parcursul ultimilor 3 ani.
Această creștere s-a datorat producției bunurilor de capital care s-a majorat cu 12,7%. De asemenea, cea mai mare contribuție la creșterea producției industriale a avut-o cererea externă, produsele românești devenind din ce în ce mai competitive pe piața externă”.
