Mi s-a cerut o opinie privind un nou val de criza in economia globala – cum prezic o analiza recenta a lui Royal Bank of Scotland (RBS), jucatori influenti pe pietele financiare.
Premizele de discutie cand judecam un astfel de scenariu sunt enuntate mai jos :
- relansarea economica in spatiul global este in continuare cu mari incertitudini: desi economia americana a turat peste potentialul sau de crestere anul trecut, dinamica nu este suficient de robusta,ceea ce se vede in evolutia salariilor si rata de participare pe piata muncii; revenirea in zona euro este asimetrica, cu diferente mari intre Germania si cele mai multe dintre celelalte state member (Spania, unde PIB-ul a crescut cu peste 3% in 2015 are un somaj foarte inalt, blocaj politic si este amenintata de secesiunea Cataloniei); multe economii emergente incetinesc pe fondul unei indatorari externe sporite in anii din urma;
- China are dificultati de ajustare a modelului de dezvoltare, care au impact asupra cresterii economice si asupra pietelor financiare interne (stimularea consumului probabil in mod excesiv).
- injectiile masive de lichiditate facute de banci centrale mari (Fed, in special, al carei bilant a crescut de la cca 800 miliarde USD in 2007 la cca 4 trilioane in 2015) au condus la miscari ample de capital, in cautare de randamente superioare, spre economii emergente; acesti bani au umflat cotatiile la numeroase burse formand noi bule speculative; aceste bule nu au cum sa nu se sparga la un moment dat.
- cotatiile sunt inalte si la bursele din SUA si o corectie este de asteptat si acolo; in Europa cotatiile par sa fie inca rezonabile (ca preturi de achizitie in raport cu castigurile/P/E) si este posibil ca unii banii ce fug din alte regiuni ale lumii sa caute plasamente aici; si devalorizarea euro fata de USD este un atractor pentru investitori americani.
- cu exceptia Indiei, celelalte state din grupul BRIC intampina greutati economice mari, care sunt accentuate, in anumite cazuri (Rusia, Africa de Sud), de cererea mult diminuata pentru produse de baza (combustibili si materii prime).
- economia globala se caracterizeaza prin politici neconventionale practicate de tari mari: injectii enorme de lichiditate si rate negative de politica monetara, devalorizari valutare “competititve”’ (cvasi-razboi valutar), etc.
- dobanzi tot mai mici cresc inclinatia spre detinerea de lichiditate (o manifestare a ceea ce Keynes a numit “’capcana lichiditatii”’/liquidity trap); accentuarea acestei preferinte poate accentua scaderea cotatiilor la burse si reduce investitii productive.
- progresul tehnologic actual nu creeaza locuri de munca pe scara larga; dimpotriva, se adancesc falii intre sectoare economice, intre categorii de salariati, cu efecte de tipul “castigatorii iau totul”(winners take all)
Contextul schitat mai sus arata fragilitatea economiei globale, coabitarea intre o revenire palida in economii avansate si riscuri ce prolifereaza in economii emergente, la care se adauga bule speculative ce anunta noi episoade de criza. Numeroase economii emergente nu mai au datorii publice mari, dezechilibre externe adanci, ca acum doua, trei decenii. Dar indatorarea externa semnificativa a sectorului privat, in dolari SUA, in ultimii ani, este o vulnerabilitate majora in contextul de acum.
Daca Fed va efectua cresteri de rata de politica monetara in acest an, fie aceste miscari putine si foarte graduale, vor continua retrageri de capital din economii emergente, ceea ce le va afecta negativ. Am avea corectii (scaderi) la burse (ce se intampla in China in prezent este legat in principal de cauze interne), contagiune, alta sarabanda de devalorizari valutare pentru stimularea exporturilor. Sentimentul pietelor s-ar inrautati, ceea ce s-ar vedea si in Europa, unde revenirea economica este asimetrica.
O asemenea inlantuire anticipata de efecte ar putea face Fed-ul mai precaut in “’normalizarea’’ politicii sale monetare. Vezi si indemnuri venite din partea FMI in acest sens, ca si din partea guvernatorului Bancii Indiei, Raghuram Rajan. In plus, intoarceri considerabile de lichiditati in economia americana ar ingreuna insusi obiectivul de a creste rata de politica monetara, de a influenta randamentele la certificate si bonuri de tezaur americane.
Economiile emergente europene (inclusiv Romania) sunt mai putin expuse la curentii negativi derivati din schimbarea de macaz in politica Fed-ului; comertul se face in principal inauntrul UE (unde moneda de schimb este euro), emisunile de obligatiuni sunt in principal denominate in euro si monede locale, indatorarea privata este in principal in euro, dezechilibrele interne si externe au fost mult diminuate in ultimii ani.
Dar daca euroaria va fi afectata din cauza perturbatiilor pe piete financiare (am putea avea “sudden stops”, turbulente mari, cresteri la costul finantarilor/refinantarilor), poate avea loc o noua recesiune si economia Romaniei ar fi afectata in mod inerent.
Poate fie preintampinat scenariul foarte rau? Este de prezumat ca Fed-ul va cantari cu grija pasii sai in 2016 intrucat un dolar SUA intarit prea mult ar lovi in economia proprie (industria da semne deja in acest sens). Exista si posibilitatea unei corectii la bursele americane, care ar mari probabilitatea incetinirii economiei americane, reintrarea in recesiune. BCE a anuntat ca va continua programul sau de QE pana in 2017; Banca Japoniei nu isi va schimba conduita probabil.
Dar nu trebuie sa asteptam miracole de la BCE in a combate un soc advers puternic avand in vedere limite vazute ale masurilor adoptate. Totodata, nu cred ca s-ar accepta de catre cei ce iau deciziile “mari”’ in Uniune o crestere substantiala a cheltuielilor publice (deci a deficitelor bugetare) in mod coordonat, care sa incerce sa combata un nou val recesionist. Desi “never say never”’.
Scenariul rau nu este lipsit de plauzabilitate deoarece economia globala este intr-o stare fragila, cu multe incertitudini si dezechilibre, cu limite evidente in eficacitatea masurilor adoptate de guverne si banci centrale. Sa nu neglijam, totodata, tensiuni geopolitice, haosul din regiuni ale lumii (mai ales tari arabe), terorismul, etc. Toate constituie un cocktail de circumstante care invita necazuri.
Pe de alta parte, determinari mecanice nu opereaza in acest camp de analiza si in realitate. Iar ce unii anticipeaza pentru 2016 s-ar putea intampla nu in acest an.. Vom trai si vom vedea.
***
Daniel Dăianu este economist, membru al CA al BNR, profesor la SNSPA, fost ministru de Finanțe
Urmărește-ne pe Google News
