fbpx

La obiect

20-34 de ani – nici nu lucrează și nici nu învață: Observații pe locul fruntaș deținut de România la procentul tinerilor fără nicio ocupație

România figurează printre statele UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu lucrează și nici nu învață („neither in employment nor in… Mai mult

16.07.2021

Chestiunea

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană

Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului… Mai mult

15.07.2021

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Daniel Dăianu / Revizitând “încordarea structurală”

de Daniel Daianu 6.5.2013

Interventiile bancilor centrale pentru a salva banci, sisteme financiare(ca imprumutator de ultima instanta/lender of last resort), pot fi interpretate ca versiune a dominantei fiscale asupra politicii monetare. Sunt economisti si unii oficiali care deplang aceasta ipostaza a bancilor centrale, in sensul ca si-ar depasi mandatul de a urmari stabilitatea preturilor numai. Pe de alta parte, daca acceptam ca o banca centrala trebuie sa se ingrijeasca si de stabilitatea financiara, a ansamblului, interventiile mentionate au fost inevitabile, chiar daca implica riscuri. Se poate vorbi in acest caz de o dominanta financiara (ca forma a dominantei fiscale) asupra politicii monetare. Otmar Issing, fost economist sef al BCE, a facut referire la acest aspect la un seminar organizat dupa ultima intalnire a Consiliului Director al Bancii Centrale Europene, la Bratislava (3 mai,a.c), unde am fost intr-un panel de discutie. De ce a fost nevoie ca Fed-ul, Banca Angliei, BCE sa intervina in acest mod? Raspunsul este ca, altminteri, sistemele financiare s-ar fi prabusit si, cu ele, caderea de productie si somajul ar fi fost mult mai mari in numeroase tari din Europa, in SUA. Este ce declara si sefi ai bancilor centrale, ai altor instititutii europene, ce se declara peste Ocean. Altfel spus, socul pentru sistem generat de susbsistemul financiar ar fi fost coplesitor, devastator. S-a recurs la injectarea temporara de baza monetara (QE/quantitative easing in jargonul nou) ca solutie second-best poate, sub forma de achizitii de active suverane si corporatiste, imprumuturi ultra-ieftine pentru banci,etc

Cu ani in urma am scris la FMI un studiu care a incercat sa interpreteze arieratele (inter-enterprise arrears) in sisteme mari ca raspuns la socuri foarte puternice (IMF Working Paper 54/1994). Arieratele (intarzieri la plati) pot fi vazute ca o forma spontana de pseudo-moneda (quasi-money), care rezulta din deficitul de lichiditate (plus cresterea preferintei pentru lichiditate efectiva) al firmelor care se confrunta cu schimbari radicale in preturi relative, cu pierdere de piete, etc si care isi ierarhizeaza platile in functie de intensitatea presiunilor/nevoilor. Sa ne amintim ca tarile industrializate au avut de infruntat cresterea multipla a pretului titeiului in doua reprize cu decenii in urma si s-a manifestat atunci fenomenul de stagflatie: stagnare, chiar scadere de productie, concomitent cu cresterea semnficativa a inflatiei –ceea ce iesea din canoanele unei viziuni traditionale, keynesiste, privind relatia intre nivelul activitatii economice si cel al inflatiei (ilustrata, de exemplu, de curba Phillips); s-au vazut si intarzieri in platile comerciale. Dar situatia pe care am avut-o eu in vedere judeca primii ani ai tranzitiei de la sisteme de comanda la economii de piata, cand magnitudinea efortului de realocare a resurselor era complesitoare, cu intreprinderi viabile si non-viabile confruntate cu deficite de capital si lichiditati, cu pierderea de piete, etc. Asa m-am gandit ‘a la notiunea de incordare structurala (structural strain), care putea fi operationalizata si modelata in explicarea fenomenului arieratelor. De altfel, Joaquim Oliveira Martins a folosit indicatorul propus de mine pentru estimarea “incordarii structurale” intr-un studiu din 1998 al OCDE. Academicianul Emilian Dobrescu are incercari de modelare a fenomenului arieratelor si cum ele afecteaza metabolismul masei monetare.
Si Lucian Croitoru a investigat fenomenul arieratelor in Romania.

Statisticile arata ca in fiecare recesiune adanca, creditul comercial “salbatec”, ce este o forma de arierate, creste in mod semnificativ. Adica, cifrele confera plauzabilitate interpretarii din studiul din 1994 si care a fost reluata intr-un working paper publicat de William Davidson Institute in 1997. Trebuie sa spun ca explicatia mea era partial diferita de cea prevalenta la FMI in acei ani, care judeca arieratele, esentialmente, ca indisciplina de plata, ce poate fi eliminata prin intarirea constrangerilor bugetare (vezi o analiza a lui Mohsin Khan si Eric Clifton in IMF Staff Papers, in 1993). Guillermo Calvo (atunci la FMI) si Fabrizio Coricelli (atunci la Banca Mondiala) au facut referire in unele studii la interpretarea structuralista, care fara a subestima indisciplina de plata, privea si dimensiunea necesarului de ajustare, de realocare de resurse, care depasea putintele sistemului in anumite circumstante.

Ce vedem ca se intampla azi in tarile industrializate cuprinse de efectele crizei financiare si, in zona euro, ma face sa revizitez “incordarea structurala”. Fiindca, asa cum tarile foste de comuniste au avut de de realizat o formidabil de dificila realocare de resurse, in conditii de interegnum institutional (cand costuri de tranzactie sunt incerte, mari) si modificare dramatica de preturi relative, tot astfel pierderile bancilor (ale sistemului financiar) au coplesit bugete publice, au fortat banci centrale sa tipareasa moneda de baza (base money) ca modalitate de a/ a preveni prabusirea economiilor; b/ a usura costurile de ajustare corectie). Totodata, in zona euro, tari ca Spania, Portugalia, Irlanda, Spania sunt nevoite sa recurga la “devalorizari interne”, adica scaderi mari de salarii si alte venituri, pentru a corecta dezechilibre externe substantiale, pentru a recastiga competitivitate. Eforturile ca si durerile economice si sociale sunt iesite din comun si persistenta fenomenlor negative (hysteresis) devine obsesiva. Se mai si profileaza stagnare economica la orizont pentru mai multi ani.

Se naste o intrebare legitima: de ce inflatia inalta a insotit primii ani de tranzitie post-comunista in numeroase tari din Europa centrala si de Rasarit in timp ce injectiile masive de lichiditate facute de banci centrale acum nu au condus la puseuri inflationiste mari (cu exceptia poate a Marii Britanii, unde insa un rol important il joaca probabil deprecierea lirei sterline). Cateva explicatii eu cred ca se pot oferi. Tarile comuniste au practicat un control administrativ al preturilor general, care echivala si cu o inflatie reprimata in conditiile in care cererea depasea serios oferta. Daca adaugam si discrepante de ordin calitativ intelegem ca reprimarea preturilor nu putea decat sa conduca la cresterea lor exploziva o data cu liberalizarea economiei, care, totodata, a marit copios aspiratii si cererea insasi. Avem aici o crestere de baza monetara (intrucat au existat injectii de lichiditate facute de banci centrale in primii ani)) cumulata cu o crestere a velocitatii banilor la consumatori , care a condus, firesc, la inflatie accelerata. Am avut o combinatie de cost push si demand pull in mersul inflatiei. In unele tari au fost initiate programe de stabilizare si s-a reusit infranarea inflatiei, dar scaderea productiei nu a putut fi evitata din cauza rigiditatii structurale (asa numita recesiune transformationala, cum a numit-o Janos Kornai). Si unde inflatia mare a fost stopata dupa cativa ani (fosta Cehoslovacie, Polonia) si unde inflatia inalta a persistat (cazul Romaniei), costurile ajustarii au fost semnificative, chiar daca cu diferente notabile. Drept este ca sistemele post-comuniste au avut conditii de pornire in tranzitie diferite; ma refer la tarile unde fusesera adoptate unele reforme de piata inainte de prabusirea sistemului de comanda.

De ce nu asistam (inca) la inflatie in crestere in Europa, in SUA, in conditiile injectiilor masive de lichiditate. As avea cateva explicatii. Una este ca preturile nu sunt reprimate intr-o economie de piata (chiar daca pot exista unele preturi administrate); daca exista cerere suplimentara, aceasta se duce in deficite externe. Deci o diferenta de fond fata de situatia din tarile foste de comanda. Nici nu a existat acum un soc puternic pe latura ofertei (adica sa creasca de cateva ori pretul la energie, care sa afecteze preturile in cascada –asa cum s-a petrecut cu deneii in urma). O alta explicatie este ca consumul s-a comprimat singur in conditiile in care s-a produs un efect de dezavutire (un wealth efect invers), cu multi cetateni suferind pierderi considerabile in mod direct, sau indirect (prin cresteri de taxe si impozite, pierderea locului de munca). Vreau sa spun ca preferinta pentru consum a scazut, ceea ce se vede si in cresterea gradului de economisire (de notat este ca si in tari nou intrate in UE criza a lasat asemenea urme, care se vad si in reducerea mare a deficitelor externe). In fine, si de corelat cu observatia precedenta, asistam la o crestere puternica a preferintei pentru lichiditate, adica opereaza cu intensitatea mare “capcana lichiditatii” (cum a mentionat-o Keynes). Preferinta pentru lichiditate este ubicua acoperind si zona bancara –ma gandesc la declaratia lui Mario Draghi ca banii nu circula, ca mecanismul de transmisie monetara este “sfaramat”. Aceste motive (pot exista si altele) eu cred ca explica de ce inflatia nu s-a manifestat in zona euro, in SUA, cel putin pana acum, asa cum ar fi anticipat-o cei care judeca teoria cantitativa a banilor fara nuante. Daca expectatiile inflationiste se vor schimba insa, este inexorabil ca inflatia sa inceapa sa urce. O crestere a inflatiei poate avea o portiune benigna. Dar daca ea accelereaza lucrurile se strica.

Una peste alta, “incordarea structurala”(strain) cred ca are putere explicativa pentru sisteme confruntate cu socuri foarte mari si care au de realizat corectii mari.

***

Daniel Dăianu este economist, profesor la SNSPA, fost ministru de Finanțe

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.5.2013

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    6.5.2013, 10:48 pm

    -FED cumpara titluri de stat americane pentru o controvaloare de 85 miliarde dolari lunar .(finanteaza deficitul bugetar )In paralel , cumpara tot lunar , pentru 80 miliarde dolari , titluri de asigurari (finanteaza piata de imprumuturi imobiliare si a produselor derivate bazate pe acestea)
    -BOJ , banca centrala japoneza injecteaza in acest an (si la fel in anul viitor )yeni pentru echivalentul a 500 miliarde dolari cu scopul vadit de a scadea valoarea monedei nationale ca motor a cresterrii exportului .
    Yenul e si moneda folosita intens pentru “carry trade ” planetar.
    – BCE a finantat bancile cu peste 1.000 miliarde euro la dobinzi extrem de mici .
    – Bloomberg scrie ca masa monetara (M2) a crescut in ultimii 6 ani cu 22.000 miliarde dolari .
    -De ce nu se vede inflatia datorata acestor injectii masive de bani?
    Cred ca raspunsul e mult mai simplu , e si vizibil doar trebuie privit in o alta directie.
    Adica spre bursele mondiale unde inflatia exista si se manifesta prin cresterea artificiala a valorii actiunilor , a indicatorilor.
    Se vede si pe stimularea cresterii emisiunilor de titluri(bond) a firmelor private.
    Indiferent de rezultatele lor economice. (Apple e exemplu recent cu 17 miliarde dolari de titluri plasate pe piata si in fata unei disponibilitati de 40 miliarde din partea cumparatorilor ) .
    Rwanda , o tara exclusa prin definitie de pe piata mondiala de titluri de stat , a plasat in premiera titluri pentru 400 miliarde dolari si la o dobinda de doar 6, 8 % (in fata unei “disponibilitati” a potentialilor creditori de 3, 5 miliarde dolari )
    Deci , tinind cont de circulatia acestor mase imense de bani noi si strict legata doar de pietele financiare mondiale prin marile banci beneficiare a tuturor acestor injectii financiare , tinind cont de imensitatea financiara a burselor planetare , a valorii stratosferice a produselor derivate , e absolut logic ca inflatia sa nu se prea vada in viata de zi cu zi .
    Aceasta ” piata” planetara , a burselor si derivatelor , poate “absorbii” cantitati mult mai mari de bani decit cei tipariti pina acum si deci “inflatia” din viata de zi cu zi a mai primit o amanare . Aminare si atit .

  2. 7Doors
    11.5.2013, 1:57 pm

    GUVERNUL poate sa scada la 9% TVA-ul la alimentele de baza prin acelasi procent adaugat la TVA-ul la produsele,servicile,proprietatile de lux.

Lăsați un comentariu


Stiri

Eurostat: Economia europeană a revenit pe creştere în trimestrul al doilea

Razvan Diaconu

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în al doilea trimestru al acestui an, iar aceasta s-a reflectat asupra pieţei… Mai mult

Europa

Marinar român ucis într-un atac al piraților asupra unui petrolier aflat în largul coastelor Omanului

Razvan Diaconu

Un cetățean român a fost ucis în urma unui atac al piraților asupra unui petrolier care naviga în largul coastelor Sultanatului Oman. În urma atacului și-a… Mai mult

Stiri

Delegație a Departamentul de Stat pentru Energie din SUA, în vizită la Cernavodă pentru proiectul reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

O delegație a Departamentului de Stat pentru Energie din State Unite a făcut vineri o vizită oficială la CNE Cernavodă. Delegația a fost condusă de… Mai mult

Europa

Prognoza Erste: România va câștiga 2,9% din PIB până în 2026 datorită impulsului PNRR

Alexandra Pele

Pachetele de stimulare economică din cadrul Fondului de redresare al UE ar urma să aducă un impuls suplimentar la PIB-ul României de 2,9% până în… Mai mult

Europa

Profit Renault de 368 mil. euro în 6 luni. Creșterea vânzărilor globale de Dacia, peste media grupului

Adrian N Ionescu

Grupul Renault a raportat vineri un profit net de 368 milioane de euro pe primele şase luni din 2021. Vânzările globale ale mărcii Dacia au… Mai mult

Stiri

Toleranţă zero faţă de orice abatere de la cultura integrităţii în mediul academic – răspunsul președintelui la planificata schimbare a analizei plagiatelor

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a răspuns vineri scrisorii reprezentanţilor mediului academic cu privire la plagiate, precizând că are toleranţă zero faţă de orice abatere de la… Mai mult

Stiri

Australia trimite armata în Sydney pentru a supraveghea respectarea carantinei

Iulian Soare

Australia a trimis sute de soldați în Sydney pentru a supraveghea aplicarea măsurilor aspre de carantină decretate din cauza unui focar de infectare cu varianta… Mai mult