miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 august, 2014

Sunt de facut cateva observatii privind masurile de retorsiune ale Rusiei pe fondul crizei din Ucraina; ma refer la sanctiuni privind importul unor alimente din tarile UE si din alte cateva tari.

Aceste masuri fac parte dintr-o dinamica de sanctiuni si contra-sanctiuni, ce poate escalada. De aceea, efectele se cuvinesa fie judecate dintr-o perspectiva mai larga, ca arie de manifestare (efecte directe si indirecte) si temporal. UE si SUA nu puteau sa fie impasibile la ce se intampla in Ucraina, fata de anexarea Crimeii. Eu cred ca este nevoie acuta de o conferinta internationala care sa duca la masa discutiilor protagonistii principali ai confruntarii. Ne place sau nu terminologia, aici se intalnesc, se confrunta “sfere de influenta”, care nu sunt clar delimitate. Iar fara granite protejate prin aranjamente de securitate clare si acceptate de partile implicate, atmosfera generala in Europa se poate deteriora in continuare. De altfel, summittul viitor al NATO va fi dominat de aceasta criza geopolitica, chiar daca ce se intampla in Irak si Afganistan reprezinta alte dosare fierbinti. Si intalnirile liderilor UE vor fi sub acest spectru.

Impactul asupra Romaniei nu este numai direct, vazut de exemplu prin prisma exportului de produse alimentare supus embargoului acumde catre Rusia, adica in jur de 40 milioane euro. Aceasta ar fi o interpretare ingusta a efectelor de ordin economic. Trebuie sa avem in vedere ca:

  • exista un conflict geo-politic extrem de periculos, care testeaza aranjamentele de securitate in Europa. Conflictul obliga la realocare de resurse, care nu se poate face fara costuri specifice. De pilda, cresterea bugetelor pentru aparare, dezvoltarea infrastructurii esentiale, constituirea si consoludarea de tampoane (rezerve strategice)
  • observam cum se pun la bataie mijloace tot mai sofisticate, non-conventionale in aceasta confruntare (inclusiv atacuri informatice), care inseamna costuri si mobilizare de resurse inteligente.
  • cresc sansele ca zona euro, in ansamblu, sa reintre in recesiune economica, ceea ce va afecta si economia Romaniei (prin relatii comerciale, financiare, protectionsim fatis si ascuns, etc);
  • aversiunea fata de risc va creste, mai afectate fiind tarile mai apropiate de Rusia. Finlanda deja este foarte de impactul actualului conflict si escaladarea sanctiunilor.Tarile baltice sunt intr-o situatie similara, ca si Polonia. Vor fi presiuni si asupra bugetului UE pentru eventuale despagubiri.
  • faptulca au existat unele intrari de capital in Romania mai mari in ultimele luni este mai putin relevant, mai ales ca avem de-a face cu capital de portofoliu (bani calzi), care poate pleca usor, asa cum vine. Un criteriu mai corect dupa care se judeca impactul crizei geo-politice este legat de investitii straine directe, in productie, infrastructura. Analiza trebuie deci sa priveasca situatia economica de ansamblu in regiune, dintr-o perspectiva de timp mai larga.
  • cum bine au remarcat unii analisti, efectul asupra economiei noastre, fermierilor autohotni, este de vazut si prin exacerbarea concurentei pe piata locala. Consumatorii ar avea de castigat prin preturi mai mici, dar producatoriiautohtoni, pot pierde copios cei mai multi dintre ei avand deja o competitivitate scazuta (sa amintesc ca subventiile practicate in Romania sunt mult inferioare celor din cele mai multe tari UE).

Revin la observatia ca aceasta criza iese, prin implicatii, din registrul unor confruntari strict comerciale, economice. Miza este mult mai mare intr-o confruntare geopolitica, strategica si analizele tip cost-beneficiu includ nu numai considerente economice. Intervine si factorul timp daca tinem cont de obiective ce sunt judecate din perpectiva istorica si pe termen mai lung. Aici se verifica anduranta, robustetea sistemelor economice si sociale mari. In cazul UE se verifica gradul ei de coeziune si capacitatea de a se mobiliza in situatii extreme. Vedem ca Rusia cauta solutii alternative de aprovizionare cu alimente si amatori in acests sens exista. Asa cum cauta sa-sidiversifice piete catre care sa livreze resuse energetice. Avemsi dosarul energiei in UE, care este si el extrem de complicat.

In fine, totul trebuie pus in relatie si cu ceea ce se poate face in Ucraina pentru “stabilizare”. Fara o lamurire de natura strategica, geopolitica a situatiei din Ucraina, dinamica sanctiunilor probabil va continua. Exista si alte evolutii, de ordin militar, care sunt mai mult decat ingrijoratoare (dincolo de, peractic, razboiul civil din unele regiuni estice din Ucraina).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Si nu trebuie sa neglijam si alte riscurigeopoliticepentru Europa –ma refer la ce se intampla in numeroase tari arabe (inclusiv, Libia, Siria), la confictul dintre Israel si palestinieni (Hamas), la evenimentele din Irak si Afganistan. Fapt este ca se intinde un arc de dezordine in jurulgranitelor UE. Sub asemenea auspicii (care include si persistenta crizeifinanciare/economice) isi va incepe activitatea noua Comisie la Bruxelles.

***

Daniel Dăianu este economist, profesor la SNSPA, fost ministru de Finanțe


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Noi ar trebui sa avem relatii bune cu toate tarile.
    Se pare insa ca Rusia actioneaza sinucigas si isi taie creanga de sub picioare, in toate domeniile. Pacat era totusi pace pe glob. Razboiul nu are nicio logica si nu mai poate fi oprit nici macar de catre cei care l-au pornit.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Noi ar trebui sa avem relatii bune cu toate tarile.
    Se pare insa ca Rusia actioneaza sinucigas si isi taie creanga de sub picioare, in toate domeniile. Pacat era totusi pace pe glob. Razboiul nu are nicio logica si nu mai poate fi oprit nici macar de catre cei care l-au pornit.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: