fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Dan Bucşa, UniCredit: ”România nu are nicio armă” pentru a se proteja de viitoarea recesiune. ”În economie nu există free lunch”

de Alexandra Pele , 20.11.2018

România riscă să intre în recesiune tehnică anul viitor, iar dacă economia europeană încetineşte prea mult, aceasta s-ar putea transforma într-o recesiune în toată regula, a declarat, marţi, Dan Bucşa (foto), economist-şef pentru CEE al UniCredit.
Potrivit acestuia,  România va fi prinsă pe picior greşit de evoluţiile de la nivel global.

“Eu cred că riscul unei recesiuni tehnice în România în a doua parte a anului viitor sau în 2020 este foarte mare, recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB. Dacă Europa va creşte cu 1%, probabil că evităm o recesiune. Dacă Europa creşte mai puţin, da, sunt şanse mari să fie o recesiune”, a spus Bucşa.

În opinia sa, contextul economic global şi vulnerabilităţile structurale ale economiei locale au lăsat România fără pârghii în ceea ce priveşte evitarea unei potenţiale scăderi a PIB-ului.

“Aşteptăm exporturi slabe peste tot, în toate ţările din regiune. Diferenţa mare o face cererea internă. Cererea internă este dusă de două lucruri în regiunea noastră: cât de mult poate politica fiscală de acum încolo şi cât de mari sunt investiţiile. Investiţiile au două componente, fonduri europene şi investiţii private (ISD). Ştiţi cum stăm la aceste capitole. La noi impulsul fiscal va fi negativ pentru că deja s-a cheltuit enorm pe salarii. Cehia are deficitul aproape de zero, Bulgaria la fel, de fapt e surplus, Polonia la fel. În aceste ţări, în momentul în care economia va încetini, vor avea de unde să cheltuiască. Noi nu”, a expicat economistul UniCredit.

În opinia sa, politica fiscală reprezintă cel mai mare risc macroeconomic pentru România. În situaţia în care Guvernul ar decide stimularea economiei prin noi măsuri, o eventuală depăşire a ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB se va răsfrânge asupra primei de risc a ţării, dar şi asupra dobânzilor.

(Citiți și: ”Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică”)

“În momentul în care România depăşeşte deficitul de 3% din PIB, piaţa va spune: prima de risc trebuie să fie mai mare. Automat va fi presiune şi pe leu şi pe rate, iar dobânzile se vor duce mai sus. Cei care vor plăti vor fi cei care au luat credit. Cineva trebuie întotdeauna să plătească. În economie nu există free lunch“, a explicat Bucşa.

El se aşteaptă ca leul se va deprecia în raport cu euro începând cu a doua parte a anului viitor, odată ce inflaţia va scădea sub 3,5%. În termeni reali, leul este cea mai puternică monedă din regiune, reiese din calculele economistului UniCredit. Banca Naţională a României (BNR) nu poate însă permite o depreciere a monedei naţionale deoarece aceasta ar pune presiune pe inflaţie. “15-20% din depreciere s-ar vedea în inflaţie”, explică Bucşa.

Economia mondială este aşteptată să piardă din ritmul de creştere în următorii ani. Motivele sunt legate de încheierea ciclului de creştere al SUA, de încetinirea economiei chineze, dar şi de reducerea comerţului global.

Cel din urmă va avea impact şi asupra economiei zonei euro, cel mai mare exportator din lume. Comerţul exterior reprezintă principalul factor de creştere al blocului monetar. Economia zonei euro ar putea încetini către 1,1% în 2020. De altfel, din datele economistului UniCredit reiese că foarte multe state, printre care SUA, China, ţările din zona euro, precum şi statele emergente, traversează o perioadă de reorientare a creşterii economice, de la cerere externă către cerere internă. Cererea internă poate fi susţină fie prin măsuri fiscale, fie prin intrări de capital, capitol care prezintă probleme pentru ţările în curs de dezvoltare.

“Economiile emergente vor creşte bazându-se pe cererea internă atât timp cât intră capital. Din nefericire, capitalul nu intră. Pentru prima dată de la criza financiară globală, ies bani din ţările emergente, net. Numai China mai primeşte bani şi până în 2020 nici măcar China nu va mai primi bani net din străinătate. Capitalurile nu mai vin în ţările emergente”, reiese din datele sale.

Investitorii scot bani din ţările emergente pentru a-i investi în ţările dezvoltate, în active cu risc. O tendinţă similară celei din prezent s-a mai înregistrat în 2013, când Rezerva Federală (Fed) a decis încheierea programului de relaxare cantitativă şi în 2015, când Fed a decis începerea ciclului de întărire a politicii monetare, respectiv creşterea dobânzilor la dolar.

“Nu mai putem lua de bune fluxurile de capital către ţările emergente. Înainte ştiam că ele vin automat. Era o alocare globală şi o bucăţică se ducea în pieţele emergente, undeva sub 20%. Acum nu mai vin deloc”, spune Bucşa.

Ne apropiem de finalul ciclului economic. Ne apropiem şi de o schimbare a paradigmei de creştere. Nu se va mai baza pe exporturi, ci pe cererea internă. Atât timp cât nu avem capitaluri străine care să stimuleze cererea internă, am avea nevoie de două lucruri, politică fiscală şi investiţii. Din păcate, România nu are nici un, nici cealaltă“, sunt concluziile lui Dan Bucşa.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult