La obiect

O poziţionare rară – România, în prima jumătate a topului european la energie regenerabilă

România figurează pe locul 12 din 28 în topul european al ponderilor energiei regenerabile utilizate pentru încălzire/răcire pe anul 2017, publicat de Eurostat. Este o… Mai mult

17.03.2019

Analiză

Productivitatea muncii în UE: România campioană lasă în urmă Ungaria, dar pierde din ritmul de creștere în ultimii 2 ani

România s-a situat detaşat pe primul loc între statele UE la creșterea productivității reale a muncii pe persoană angajată în anul 2018 față de anul… Mai mult

14.03.2019

La obiect

Ianuarie 2019 – salariul mediu net în scădere, avansul anual al puterii de cumpărare la nivel record

Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.837 lei, cu două procente mai mic faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate… Mai mult

13.03.2019

Chestiunea

Paradoxul bugetului 2019: Creșterea economică accelerează, pe fondul decelerării partenerilor comerciali din UE. Unde-o fi greșeala?

Dacă ne uităm la estimarea de creşterea economică a Comisiei Europene pentru primii cinci parteneri la export ai României pentru anul 2019, parteneri care concentrează… Mai mult

13.03.2019

Cronicile

Dan Bucşa, UniCredit: ”România nu are nicio armă” pentru a se proteja de viitoarea recesiune. ”În economie nu există free lunch”

de Alexandra Pele , 20.11.2018

România riscă să intre în recesiune tehnică anul viitor, iar dacă economia europeană încetineşte prea mult, aceasta s-ar putea transforma într-o recesiune în toată regula, a declarat, marţi, Dan Bucşa (foto), economist-şef pentru CEE al UniCredit.
Potrivit acestuia,  România va fi prinsă pe picior greşit de evoluţiile de la nivel global.

“Eu cred că riscul unei recesiuni tehnice în România în a doua parte a anului viitor sau în 2020 este foarte mare, recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB. Dacă Europa va creşte cu 1%, probabil că evităm o recesiune. Dacă Europa creşte mai puţin, da, sunt şanse mari să fie o recesiune”, a spus Bucşa.

În opinia sa, contextul economic global şi vulnerabilităţile structurale ale economiei locale au lăsat România fără pârghii în ceea ce priveşte evitarea unei potenţiale scăderi a PIB-ului.

“Aşteptăm exporturi slabe peste tot, în toate ţările din regiune. Diferenţa mare o face cererea internă. Cererea internă este dusă de două lucruri în regiunea noastră: cât de mult poate politica fiscală de acum încolo şi cât de mari sunt investiţiile. Investiţiile au două componente, fonduri europene şi investiţii private (ISD). Ştiţi cum stăm la aceste capitole. La noi impulsul fiscal va fi negativ pentru că deja s-a cheltuit enorm pe salarii. Cehia are deficitul aproape de zero, Bulgaria la fel, de fapt e surplus, Polonia la fel. În aceste ţări, în momentul în care economia va încetini, vor avea de unde să cheltuiască. Noi nu”, a expicat economistul UniCredit.

În opinia sa, politica fiscală reprezintă cel mai mare risc macroeconomic pentru România. În situaţia în care Guvernul ar decide stimularea economiei prin noi măsuri, o eventuală depăşire a ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB se va răsfrânge asupra primei de risc a ţării, dar şi asupra dobânzilor.

(Citiți și: ”Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică”)

“În momentul în care România depăşeşte deficitul de 3% din PIB, piaţa va spune: prima de risc trebuie să fie mai mare. Automat va fi presiune şi pe leu şi pe rate, iar dobânzile se vor duce mai sus. Cei care vor plăti vor fi cei care au luat credit. Cineva trebuie întotdeauna să plătească. În economie nu există free lunch“, a explicat Bucşa.

El se aşteaptă ca leul se va deprecia în raport cu euro începând cu a doua parte a anului viitor, odată ce inflaţia va scădea sub 3,5%. În termeni reali, leul este cea mai puternică monedă din regiune, reiese din calculele economistului UniCredit. Banca Naţională a României (BNR) nu poate însă permite o depreciere a monedei naţionale deoarece aceasta ar pune presiune pe inflaţie. “15-20% din depreciere s-ar vedea în inflaţie”, explică Bucşa.

Economia mondială este aşteptată să piardă din ritmul de creştere în următorii ani. Motivele sunt legate de încheierea ciclului de creştere al SUA, de încetinirea economiei chineze, dar şi de reducerea comerţului global.

Cel din urmă va avea impact şi asupra economiei zonei euro, cel mai mare exportator din lume. Comerţul exterior reprezintă principalul factor de creştere al blocului monetar. Economia zonei euro ar putea încetini către 1,1% în 2020. De altfel, din datele economistului UniCredit reiese că foarte multe state, printre care SUA, China, ţările din zona euro, precum şi statele emergente, traversează o perioadă de reorientare a creşterii economice, de la cerere externă către cerere internă. Cererea internă poate fi susţină fie prin măsuri fiscale, fie prin intrări de capital, capitol care prezintă probleme pentru ţările în curs de dezvoltare.

“Economiile emergente vor creşte bazându-se pe cererea internă atât timp cât intră capital. Din nefericire, capitalul nu intră. Pentru prima dată de la criza financiară globală, ies bani din ţările emergente, net. Numai China mai primeşte bani şi până în 2020 nici măcar China nu va mai primi bani net din străinătate. Capitalurile nu mai vin în ţările emergente”, reiese din datele sale.

Investitorii scot bani din ţările emergente pentru a-i investi în ţările dezvoltate, în active cu risc. O tendinţă similară celei din prezent s-a mai înregistrat în 2013, când Rezerva Federală (Fed) a decis încheierea programului de relaxare cantitativă şi în 2015, când Fed a decis începerea ciclului de întărire a politicii monetare, respectiv creşterea dobânzilor la dolar.

“Nu mai putem lua de bune fluxurile de capital către ţările emergente. Înainte ştiam că ele vin automat. Era o alocare globală şi o bucăţică se ducea în pieţele emergente, undeva sub 20%. Acum nu mai vin deloc”, spune Bucşa.

Ne apropiem de finalul ciclului economic. Ne apropiem şi de o schimbare a paradigmei de creştere. Nu se va mai baza pe exporturi, ci pe cererea internă. Atât timp cât nu avem capitaluri străine care să stimuleze cererea internă, am avea nevoie de două lucruri, politică fiscală şi investiţii. Din păcate, România nu are nici un, nici cealaltă“, sunt concluziile lui Dan Bucşa.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Un nou protest al magistraților pe treptele Palatului de Justiție

Vladimir Ionescu

Câteva zeci de magistrați protestează tăcut luni seară, pe treptele Palatului de Justiție din Capitală, față de proiectele de ordonanțe de urgență privind modificarea codurilor… Mai mult

Stiri

Laura Codruța Kovesi a câștigat luni două procese împotriva Inspecției Judiciare

Vladimir Ionescu

Laura Codruța Kovesi a câștigat luni două procese împotriva unor acțiuni disciplinare deschise de Inspecția Judiciară. În primul caz, IJ a considerat că ea a… Mai mult

Stiri

Romgaz – obligată de guvern să distribuie dividende de 1,6 miliarde de lei

Vladimir Ionescu

Romgaz, cel mai mare producător şi principalul furnizor de gaze naturale al României, va distribui în acest an dividende în valoare de aproximativ 1,6 miliarde… Mai mult

Stiri

Zece proiecte de dezvoltare urbană, finaliste în cadrul conferinței „Cities of Tomorrow” de marți, 26 martie

Ioana Morovan

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat un concurs de proiecte adresat administrației publice, mediului de business și societății civile, fiind selectate… Mai mult

Stiri

Programul detaliat al vizitei Papei Francisc în România

Razvan Diaconu

Sanctitatea Sa Papa Francisc va fi primit de Președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, în data de 31 mai 2019. Administrația Prezidențială a dat publicității,… Mai mult

Stiri

CEx PSD a validat lista pentru europarlamentare. Primii trei: Rovana Plumb, Carmen Avram (Antena 3) și Claudiu Manda

Razvan Diaconu

Lista candidaţilor PSD la europarlamentarele din luna mai a fost validată în reuniunea Comitetului Executiv al PSD care a avut loc la Palatul Parlamentului. Ministrul… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a chemat la consultări și reprezentanți ai magistraților pe tema referendumului

Victor Bratu

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat și reprezentanţii magistraţilor la consultări pe tema referendumului pe justiţie. Șeful statului se întâlnește marți, pe aceeaşi temă, cu reprezentanţi… Mai mult