fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Dan Bădin / Revoluția fiscală, chemată în service pentru reparații: O radiografie și un prognostic

de Dan Bădin , 20.2.2018

În ultimele luni, modificările legislației fiscale au reușit să țină prima pagină a ziarelor și au fost generic numite „revoluție fiscală”. Principalele schimbări care ar putea fi văzute ca o revoluționare a sistemului fiscal sunt mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat și introducerea split TVA. Pe lângă acestea au fost și alte modificări: cele privind impozitarea microîntreprinderilor sau transpunerea directivei europene privind normele împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale (ATAD). Majoritatea prevederilor au intrat in vigoare începând cu 1 ianuarie 2018.

Primele efecte ale implementării lor au impus emiterea a două ordonanțe de urgență, iar a treia se află în pregătire, toate fiind necesare pentru a corecta doar una dintre măsuri, într-adevăr și cea mai amplă: transferul contribuțiilor sociale. Restul pachetului se află în Camera Deputaților și are premise să fie modificat înainte de a-și produce efectele. Amendamentele propuse de Senat, promovate inclusiv de actualul ministru al Finanțelor atunci când era senator și susținute în continuare, sunt mai favorabile mediului de afaceri decât varianta fostului guvern.

Pentru a preveni situația creată de transferul contribuțiilor, celelalte măsuri importante – preluarea directivei ATAD și regimul microîntreprinderilor – ar trebui să fie votate de Camera Deputaților înainte de închiderea primului trimestru din 2018, astfel încât companiile să aplice prevederile finale atunci când depun declarația de impozit, având în vedere că ordonanța de urgență este în vigoare și va trebui aplicată dacă legea nu este votată în timp util.

Exces de legiferare prin OUG în detrimentul dezbaterii

Acesta este foarte pe scurt, din perspectivă legislativă, stadiul actual al revoluției fiscale demarate în urmă cu un an. În acest răstimp mediul de afaceri s-a confruntat cu măsuri discutate și uitate, promovate și retrase, ordonanțe de urgență aplicate și modificate în Parlament înainte de a intra în vigoare sau ulterior, așa cum se întâmplă cu transferul contribuțiilor.

Mediul de afaceri a pus în joc energii uriașe pentru a analiza propunerile/prevederile legislative și efectele lor, asupra cărora a și atras atenția în nenumărate rânduri. Din păcate dezbaterea publică a fost la cote minime. Ritmul în care au fost anunțate, aprobate, implementate măsurile nu a respectat niciuna dintre cerințele de transparență legislativă.

Legea fiscală are impact major în economie și ar fi de dorit ca experimentele legislative ale diverselor guverne post-revoluționare să înceteze. Potrivit principiului separației puterilor in stat, Parlamentul este cel care trebuie să emită legi, pe baza unor dezbateri democratice și profesioniste, prin implicarea în discuții a părților interesate – Ministerul de Finanțe și ANAF, reprezentanți ai mediului de afaceri, sindicate etc -, dezbateri care vor duce la o lege mult mai clară și cu mai puține probleme la aplicarea în practică.

Mai mult, existența unor studii de impact, care să justifice schimbările, și a unui termen rezonabil de la modificarea legii până la intrarea ei în vigoare (conform Codului Fiscal acest termen este de șase luni), care să permită contribuabililor pregătirea implementării acestor modificări, ar duce la un sistem fiscal mult mai prietenos mediului de afaceri și economiei în ansamblu.

Cum răspunde economia?

În acest ultim an, efortul contribuabililor, dar si al administrației fiscale, de a înțelege toate modificările și de a reacționa față de ele, a fost la propriu de Sisif. O muncă epuizantă care a frânat procesele normale de business și a inhibat apetitul de a investi. Mai devreme sau mai târziu această stare se va vedea în mersul economiei.

Pe baza semnalelor emise de mediul de afaceri în ultimele luni și intensificate la începutul acestui an, precum și analizând indicatorii macroeconomici, se pare că economia nu a răspuns pozitiv. Modificările de fiscalitate au impulsionat consumul și, implicit, importurile care au adâncit deficitul de cont curent. La deteriorarea indicatorilor care arată sănătatea economiei a contribuit substanțial și politica de cheltuieli publice – majorarea salariilor și reducerea investițiilor (cele din urma au fost, cel mai probabil, la un minim istoric). Alte semnale vin de la BNR care a majorat dobânda cheie pentru a contracara inflația în creștere. De unde vin presiunile? „Din direcția unei posibile creșteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale și a tensionării pieței muncii”, arată banca centrală.

Cum rațiunea acestor modificări fiscale nu a fost bine explicată și continuă să fie, în mare parte, neclară, este dificil să înțelegem care sunt efectele pe care legiuitorii le-au dorit. Privind ansamblul măsurilor atât fiscale, cât și bugetare și analizând ultimele declarații ale miniștrilor de resort pare să rezulte că politicile bugetare (legea salarizării, deficitul la bugetul de pensii etc) au impus deciziile fiscale. Este prematur să analizăm dacă aceste obiective vor fi îndeplinite. Deocamdată un efect destul de vizibil îl reprezintă tensiunile crescute între diversele categorii de participanți în economie, tensiuni care sperăm să fie diminuate, dacă nu chiar eliminate, la trecerea prin Parlament a ordonanțelor de urgență.

Ar fi mai bine să revenim la situația anterioară, anulând toate modificările legislative din ultimul an? Poate în unele cazuri ar fi de dorit (spre exemplu cu TVA split), dar, cel puțin în cazul transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, o revenire ar avea probabil implicații mai grave acum, după ce mulți angajatori l-au pus în practică – scăderea salariului brut ar fi aproape imposibilă atât in cadrul legislației actuale a muncii, dar și din perspectiva raportului de negociere între angajatori și angajați.

La ce să ne așteptăm

Din acest motive este necesară clarificarea urgentă in Parlament a prevederilor fiscale aprobate prin ordonanțe de urgență. Atât parlamentarii, cât și ministrul Finanțelor susțin în declarații reconectarea cu mediul de afaceri și stabilizarea fiscalității. Ar fi o revenire la parcursul legislativ firesc într-o democrație – dezbateri cu toți partenerii implicați – și o intervenție limitată prin ordonanțe de urgență.

Mai sunt și alte discuții în spațiul public, spre exemplu cele privind reintroducerea impozitului pe venit global. Dacă va fi vorba doar de o simplificare administrativă, așa cum se subînțelege din declarațiile publice, ar fi de dorit să se întâmple cât mai repede.

În concluzie, o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în ultimul an în domeniul fiscal ar trebui să fie o lecție din care să învățăm cu toții. Predictibilitatea legislativă, analiza impactului înainte de a pune măsurile în aplicare, cerințe repetate ale mediului de afaceri, se dovedesc a nu fi simple lozinci, ci reguli necesare și obligatorii care pot preveni efecte negative pentru economie.

Sperăm că noua abordare a autorităților, așa cum am văzut-o recent în parlament și în declarațiile ministrului de Finanțe, va aduce o ameliorare a dialogului înainte de a lua decizii cu impact în economie.

În perioada următoare, ar trebui să vedem o așezare a fiscalității pe un făgaș normal și mai multă precauție înainte de a aduce schimbări majore, deoarece stabilitatea legislației fiscale reprezintă o condiție esențială pentru creșterea economică și, astfel, pentru apropierea României de standardele europene la care aspirăm.

***
Dan Bădin este Partener Coordonator servicii Fiscale și Juridice Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult