fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Dan Bădin / Liberalizarea pieței de gaze naturale – câmp de bătălie electorală?

de Dan Bădin , 1.7.2020

Liberalizarea pieței gazelor naturale, în vigoare începând cu data de 1 iulie, beneficiază de un tratament care demonstrează, o dată în plus, că autoritățile române nu se dezmint – reglementări adoptate în regim de urgență, fără consultare cu partenerii implicați și cu efecte incerte pentru „beneficiarii” invocați. Așadar, sunt ignorate de legiuitori, din nou, aspecte normale în procesul legislativ, cum ar fi realizarea unei analize de impact, consultarea mediului de afaceri sau predictibilitatea, cu atât mai necesară în această perioadă dominată de incertitudini suplimentare.

Proiectul pentru modificarea legii energiei electrice și a gazelor naturale, publicat pe site-ul Camerei Deputaților, care, printre altele, prevede aplicarea unui impozit suplimentar pe venitul furnizorilor de gaze, a fost amendat în faza finală a dezbaterilor parlamentare, cu o zi înainte de votul final în Camera Deputaților, deși acesta a fost inițiat în urmă cu mai bine de opt luni. Numărul amendamentelor este impresionant, nu numai față de textul inițial al legii, ci și față de textul adoptat de Senat în octombrie anul trecut. Bineînțeles, proiectul de lege nu are prevăzut un termen de intrare în vigoare, decât pe anumite articole, ceea ce înseamnă că prevederile se aplică imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Deși scopul declarat al acestor reglementări este de a elimina barierele din această piață și de a favoriza ieftinirea gazelor pentru consumatorii casnici, este de așteptat ca efectul să fie contrar. Chiar dacă nu poate fi contestată validitatea multor modificări, exista prevederi ale acestui proiect legislativ care ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale. Mai poate exista piață liberă când se legiferează modul în care se calculează prețul? Duce creșterea costurilor fiscale la ieftinirea gazelor? Sunt consumatorii vulnerabili adevărații beneficiari? Se încurajează producția internă de gaze sau importurile? Și, de ce nu, este cumva folosită această lege în scopuri de propagandă electorală?

Cum va influența acest nou impozit prețurile pentru consumatorii finali?

Dincolo de faptul că o astfel de măsură reprezintă o intervenție impredictibilă a statului într-o piață liberalizată și contrară angajamentelor asumate de România la nivelul Uniunii Europene, cel mai probabil introducerea noului impozit va avea un impact negativ asupra consumatorilor finali, în loc să îi avantajeze.

Potrivit proiectului de lege, taxa de 90% se va aplica pe diferența dintre prețul real de achiziție și prețul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh, atunci când prețul de achiziție este mai mic decât cel reglementat. Diferența de 10% rămâne la furnizor. În aceste condiții, în care i se majorează costurile fiscale, ce opțiuni are la îndemână furnizorul – să scadă sau să crească prețul pentru consumatorul final/producătorul vizat?

Prevederea se propune a fi valabilă până la data de 30 iunie 2021. Legea, adoptată de Camera Deputaților, for decizional în acest caz, va merge spre promulgare la președinție. Până la publicarea în Monitorul Oficial, însă, actul poate fi contestat la Curtea Constituțională sau întors în Parlament de președinte spre reexaminare.

Consumatorul vulnerabil, deși nedefinit, este „beneficiarul” din oficiu

Potrivit proiectului, impozitarea suplimentară a veniturilor obținute de furnizori din vânzarea gazelor naturale se aplică doar pentru cantitățile achiziționate de clienții casnici și de producătorii de energie termică pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei. Impozitul (deși nu este denumit ca atare în lege) nu se aplică pentru gazele din import sau cele înmagazinate. În aceste condiții, pare că, din nou, vor fi favorizați producătorii din alte țări din care se importă gaze în România (lista nefiind prea lungă), iar cei locali vor pierde masiv din competitivitate. Așa se încurajează, spre exemplu, mult trâmbițata exploatare a zăcămintelor din Marea Neagra?

Inițiatorii proiectului de lege spun că banii astfel colectați vor fi folosiți „exclusiv pentru protecția clienților vulnerabili”. Rămâne de văzut cum se va aplica această mențiune, în condițiile în care legislația nu prevede o definiție clară a consumatorului vulnerabil. Guvernul s-a angajat, prin Ordonanța 1/2020, de modificare a OG 114/2018, să reglementeze, în acest an, statutul şi regimul juridic al consumatorului vulnerabil, precum şi modalitatea de finanţare a acestuia. Până atunci, însă, nu se știe cum vor fi folosiți banii obținuți din acest impozit suplimentar, iar consumatorii vulnerabili vor rămâne beneficiari doar în teorie.

Liberalizarea pieței, intens reglementată

Proiectul de lege menționat nu este singura inițiativă legislativă recentă pe piața gazelor. În paralel, reprezentanții guvernului susțin că liberalizarea pieței va determina o scădere a tarifelor pentru populație de 10-15% dar, în timp ce anunță că au fost ridicate „ultimele bariere” din calea liberalizării, adoptă noi măsuri care indică exact contrariul. Este vorba, în principal, de Ordonanța de Urgență adoptată cu doar câteva zile înainte de liberalizare, prin care producătorii locali sunt obligați să vândă 40% din producția totală de gaze pe piața centralizată la prețul de referință stabilit la Bursa din Viena.

Noul prag, de 40%, este valabil și pentru gazele extrase din Marea Neagră, acolo unde exista obligativitatea vânzării a 50% din producţie pe pieţele centralizate. Așadar, dincolo de reducerea pragului de la 50% la 40%, măsura nu face decât să înlocuiască o barieră cu alta, ce-i drept, puțin mai joasă. În plus, este de menționat faptul că ordonanța este prevăzută să intre în vigoare la data de 1 iulie 2020, însă nu este încă publicată în Monitorul Oficial.

Predictibilitatea în an electoral

Așadar, asistăm, din nou, la reglementări adoptate peste noapte, fără consultare, cu încălcarea reglementărilor europene și fără a fi impuse de o urgență reală. Lipsa de predictibilitate revine în actualitate, iar încrederea investitorilor este, încă o dată, pusă la încercare, într-o perioadă în care atragerea de noi investiții ar trebui să reprezinte prioritatea zero a autorităților române. În mod special în domeniul energiei, atragerea de investiții este vitală, atât pentru modernizarea capacităților de producție, stocare și distribuție, cât mai ales pentru demararea exploatării gazelor din Marea Neagră (unde este nevoie și de modificarea legislației, promisă de aproape un an, caz în care ar fi perfect justificată urgența).

În concluzie, liberalizarea pieței gazelor din România pare să se înscrie perfect în specificul național, pe principiul „să se liberalizeze, primesc, dar să nu se schimbe nimic”. În plus, fiind vorba de un domeniu cu puternic impact emoțional pentru cetățeni, principalele forțe politice, care controlează fiecare câte o instituție cu putere de legiferare (Guvernul și Parlamentul, colorate diferit din punct de vedere politic) încearcă să capitalizeze electoral acest subiect, fără să țină cont de efectele generate asupra tuturor părților implicate și de modul în care este afectată încrederea investitorilor, prezenți și potențiali, în țara noastră. Pare că singurul lucru predictibil într-un an electoral rămâne impredictibilitatea.

*

Dan Bădin, Partener servicii Fiscale, Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Avocatul Poporului: Internarea în spital nu trebuie condiționată de testul Covid

Vladimir Ionescu

Internarea în spital a pacienților cu alte patologii decâd Covid-19 nu trebuie condiționată de testul coronavirus, precizează Avocatul Poporului într-un comunicat de presă. ”Persoanele care… Mai mult

Stiri

Record de cazuri noi și decese Covid, vineri, 7 august

Vladimir Ionescu

Un număr de 1.378 de cazuri COVID-19, din 23.956 de teste efectuate, au fost confirmate în utlimele 24 de ore. Este cel mai mare număr… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale la Beirut. Manifestanții au vandalizat magazinele, forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene

Iulian Soare

Forţele de ordine libaneze au folosit gaze lacrimogene joi seară pentru a dispersa zeci de manifestanţi care protestau după explozia masivă din portul Beirut, devenit… Mai mult

Stiri

Donald Trump a emis ordine executive împotriva TikTok și WeChat

Iulian Soare

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis joi seara un ordin executiv care interzice tranzacțiile cu compania-mamă a celebrei aplicații de partajare video TikTok. Ordinul… Mai mult

Stiri

Conducere militară la Direcția de Sănătate Publică București

Mariana Bechir

Generalul medic Ionel Oprea (foto), secretar de stat în Ministerul Sănătății, cel care a preluat coordonarea sistemul sanitar din județul Suceava la începutul epidemiei de… Mai mult

Europa

SUA: Numărul de șomeri noi a scăzut în ultima săptămână, dar economia este departe de revenire

Vladimir Ionescu

Numărul cererilor de șomaj din SUA a scăzut în această săptămână la cel mai redus nivel de la începutul pandemiei, în martie, oferind o rază… Mai mult

Europa

Evoluția exporturilor și a industriei din Germania confirmă o potențială revenire în ”V”

Vladimir Ionescu

Cele mai recente date cu privire la evoluția economiei germane indică o revenire în ”V”, cel puțin pentru moment, principala îngrijorare fiind legată de măsura… Mai mult