fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

La obiect

Salariile în plină pandemie: August 2020 – câștigul net, diminuat cu aproape trei procente față de iulie

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna august 2020 a fost de 5.337 lei, cu 131 de lei sau 2,4% mai… Mai mult

09.10.2020

Analiză

Revenirea României – în Raportul BM: indicatorii din 2021 față de momentul intrării în criza Covid

Datele incluse în raportul de toamnă al Băncii Mondiale „COVID-19 and Human Capital” prin care se aduce la zi prognoza referitoare la țările din Europa… Mai mult

07.10.2020

Dan Bădin / Datoria comună a UE, începutul timid al unei uniuni fiscale?

de Dan Bădin , 18.9.2020

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din analiza apărută în CRONICILE Curs de Guvernare  (publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro), al cărui număr 93 tocmai a apărut – în secțiunea ”În cunoștință de cauză”. 

Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația  UN LINK AICI.
Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI.
Redacția)

***

Consensul pe care l-au arătat, până în prezent, țările membre ale Uniunii Europene (UE) cu privire la planul de redresare a economiei ca urmare a pandemiei de COVID-19 reprezintă, dincolo de dimensiunea financiară, un semnal important privind capacitatea țărilor membre de a coopera pentru găsirea unor soluții cât mai rapide pe timp de criză.

Modalitatea de a atrage bani pentru sprijinirea statelor afectate prin împrumuturi ale Comisiei Europene este, cu siguranță, mult mai eficientă decât cele pe care le au la îndemână statele individual. Dar datoria rezultată mai trebuie și plătită. Cum?

Bugetul UE pentru următorul exercițiu financiar, deși nu este încă aprobat de PE, se va situa în jurul sumei de 1.800 de miliarde de euro (sumă convenită în cadrul Consiliului UE și care ar putea fi majorată, la propunerea Parlamentului European), aproape dublu față de cel anterior. Interesant este, însă, faptul că toată lumea se concentrează pe modul în care se împart acești bani, de parcă i-ar avea, deja, fără să se întrebe prea mult de unde vor fi luați.

Faptul că, din această sumă, 750 de miliarde de euro vor proveni din împrumuturi pe 30 de ani, plătibile începând din 2028, pare să nu îngrijoreze pe nimeni, deși pentru rambursarea acestora urmează să fie impuse taxe noi, care vor deveni „parte a realității europene pentru următorii 38 de ani”, conform oficialilor europeni.

Noutatea „datoriei comune” și problema veche a achitării ei

Ideea de datorie comună este expusă mai degrabă ca datorie a nimănui – Comisia Europeană se împrumută și tot ea plătește, lăsând impresia că statul beneficiar sau contribuabilii din acest stat nu vor fi afectați. Spre exemplu, președintele Franței, Emmanuel Macron, întrebat fiind „cine va plăti această datorie?” a răspuns „marile companii și jucătorii internaționali”. Mai mult, el a adăugat – „contribuabilii francezi nu vor plăti niciun cent din această datorie”.

Este evident că această abordare nu reflectă realitatea: banii primiți de la UE, chiar și cei nerambursabili, provin în ultimă instanță din contribuțiile statelor membre (implicit, de la contribuabilii acestora) și din surse proprii ale Comisiei Europene (cotă parte din anumite taxe suportate, în final, de consumatori). De aceea nu se pot trata cu superficialitate obligațiile ce le revin statelor membre pentru accesarea banilor alocați și pentru cheltuirea lor cu responsabilitate. Pentru că din dezvoltarea unor proiecte viabile vor veni, în final, banii necesari reîntregirii bugetului european și plății datoriei de 750 de miliarde de euro, plus dobânzi.

Așadar, în acest moment, este esențial ca statele membre să se mobilizeze și să pună la punct planuri solide de relansare a economiilor, pentru că banii vor fi alocați în funcție de reformele asumate și de investițiile planificate. Mai mult, dincolo de rigorile instituțiilor europene, de data aceasta beneficiarii vor fi obligați să le întrunească și pe cele ale colegilor de Uniune, pentru că noul mecanism prevede faptul că orice stat membru poate solicita verificarea modului în care accesează și cheltuiește banii un alt stat membru.

(…………………………………………………..)

datorie pe 38 de ani și căutarea surselor sale de finanțare

În cadrul discuțiilor pe marginea acordului cu privire la bugetul UE au fost trecute, din nou, în revistă și sursele avute în vedere pentru finanțarea planului de redresare și, mai ales, termenele propuse pentru implementare, care devin tot mai clare și tot mai apropiate. Deși, inițial, aplicarea acestora era estimată pentru finalul exercițiului financiar, în cea mai recentă variantă se menționează că Uniunea se va concentra, în anii care urmează, pe extinderea sistemului de resurse proprii.

Ca prim pas, o nouă resursă proprie, bazată pe reciclarea deșeurilor din plastic (o taxă pe plasticul nereciclabil) ar putea fi disponibilă începând cu 1 ianuarie 2021. În plus, Comisia urmează să prezinte, în primul semestru al anului viitor, modificări la mecanismul de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (taxă pe importurile din țările care nu respectă normele privind emisiile de carbon) și propunerea pentru taxa digitală, deja îndelung discutată, în vederea introducerii lor până la 1 ianuarie 2023, cel târziu.

În același scop, oficialii europeni au anunțat că va fi revizuit sistemul de taxare a emisiilor poluante, cu posibilitatea extinderii la aviație și transport maritim.

Totodată, se vehiculează taxarea marilor companii care obțin „beneficii uriașe” din piața unică și revine în discuție o eventuală taxă pe tranzacțiile financiare.

Niciuna dintre taxele vehiculate nu reprezintă o surpriză totală pentru mediul de afaceri. Taxa digitală se aplică, deja, în câteva state europene și se discută de ceva vreme adoptarea la nivelul UE. Demersul avansează cu dificultate, însă, din cauza faptului că inițiativele au stârnit reacții adverse din partea guvernului american, având în vedere că taxa vizează marii giganți din IT.

Extinderea taxei pe emisiile poluante și implementarea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon sunt, la rândul lor, cuprinse în Pactul Ecologic European, prezentat de Comisia Europeană încă de la finalul anului 2019.

Ideea unei taxe pe tranzacțiile financiare este încă și mai veche, discuțiile pe această temă căpătând amploare după criza precedentă, când țările membre ale UE s-au confruntat cu grave probleme financiare. Nu s-a ajuns, însă, la un acord european, deși taxa se aplică în câteva țări membre pe anumite tranzacții financiare.

Oficialii europeni spun că banii astfel colectați vor fi utilizați exclusiv pentru rambursarea împrumutului de 750 de miliarde de euro, dar atrag atenția că taxele menționate vor face parte din viața noastră pentru următorii 38 de ani.

Mențiunea este importantă pentru că, pe lângă contribuția adusă la redresarea economiilor europene, noile taxe vor reprezenta, în momentul intrării lor în vigoare, o povară fiscală semnificativă asupra companiilor vizate, pentru o perioadă lungă.

(……………………………………………….)

Noi pași în direcția integrării fiscale

În paralel cu pregătirea introducerii noilor taxe, Comisia anunță și alte măsuri fiscale, cuprinse într-un pachet considerat „ambițios”. Măsurile sunt, însă, destul de sumar definite și vizează obiective vagi, precum „stimularea echității fiscale, reducerea concurenței fiscale neloiale și sporirea transparenței fiscale”.

Dintre cele trei inițiative pe care este construit pachetul fiscal, se distinge propunerea privind cooperarea administrativă (DAC 7), care țintește extinderea normelor UE în materie de transparență fiscală la platformele digitale.

Totodată, se reia tema extinderii listei UE cu jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale, care include țările din afara UE ce refuză să respecte standardele internaționale, atfel încât să se limiteze evaziunea fiscală.

În afara acestui pachet, Comisia anunță o nouă abordare cu privire la impozitarea întreprinderilor, pentru a răspunde provocărilor economiei digitale și pentru a se asigura că toate companiile își plătesc impozitele în mod echitabil.

(…………………………………………………..)

Politica fiscală comună, garantul plății datoriei?

Totuși, în acest nou context, este din ce în ce mai evident că UE nu poate acționa ca un organism unic, rapid și eficient în caz de necesitate, în lipsa simplificării acestor mecanisme și a principalului instrument care îi oferă posibilitate unei intervenții decisive – bugetul comun, cu ambele sale componente: venituri și cheltuieli. Iar pasul făcut în acest moment, către un instrument care presupune o datorie unică a statelor membre, pare să fie urmat de obținerea unor venituri suplimentare la nivelul Uniunii, inclusiv din taxe „europene”, care să susțină nu numai cheltuielile, dar și datoriile UE.

De altfel, susținătorii ideii de integrare fiscală europeană au menționat deseori sprijinul decisiv pe care un buget comun l-ar aduce economiei europene în caz de recesiune severă. Aceștia s-au lovit, însă, de cei care vedeau în implementarea bugetului comun pericolul apariției unor noi taxe la nivel european.

Iată că impunerea acestor taxe nu mai poate fi amânată, însă, pentru ca aplicarea lor să fie posibilă, trebuie simplificat mecanismul de adoptare în structurile europene, poate chiar prin renunțarea la votul în unanimitate. Această cerință obligatorie în privința măsurilor fiscale a frânat, de cele mai multe ori, dezvoltarea unor proiecte, cum ar fi cel privind baza fiscală consolidată comună a societăților sau un nou sistem de impozitare a economiei digitale.

(…………………………………………………..)

***

Citiți analiza integrală în nr. 93 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.

Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI. 

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale). 

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.9.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Șeful Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, din Poliția Română, pus sub control judiciar

Vladimir Ionescu

Marius Eduard Moise, comisar şef în cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, a fost pus luni sub control judiciar, de către procurorii… Mai mult

Stiri

Eurostat: România, cea mai mare creștere la nivelul UE, în august, a lucrărilor de construcții

Raluca Florescu

România a înregistrat în august o creștere anuală de 12,4% a lucrărilor de construcții, cea mai mare la nivelul statelor membre, după cum reiese din… Mai mult

Stiri

Oficial: Capitala întră în scenariul roșu pentru 14 zile – școlile, restaurantele și teatrele se închid, purtarea măștii devine obligatorie și pe stradă

Vladimir Ionescu

Masca devine obligatorie în toate spațiile publice din Capitală, iar cursurile se mută în online, începând de marți, ora 00.00, conform măsurilor anunțate luni de… Mai mult

Stiri

Directorul medical Spitalului Colentina a demisionat. Unitatea este acum în totalitate destinată pacienților Covid

Vladimir Ionescu

Sabina Zurac (foto) a demisionat din poziția de director medical al Spitalului Colentina, vineri, înainte de anunțul autorităților potrivit căruia unitatea va trata exclusiv pacienți… Mai mult

Stiri

RePatriot App – aplicația care conectează românii de pretutindeni cu oportunitățile de acasă

Vladimir Ionescu

RePatriot anunță luni lansarea unei aplicații care apropie românii de pretutindeni – RePatriot App, cu ajutorul căreia ”poți fi mereu conectat cu oportunitățile pe care… Mai mult

Stiri

NASA și NOKIA instalează o rețea 4G pe Lună

Razvan Diaconu

Pentru a-și atinge obiectivul fixat pentru anul 2028 – acela de a crea o bază lunară care să poată susține prezența umană permanentă – NASA… Mai mult

Stiri

IMM-urile pot aplica de joi pentru graturi destinate capitalului de lucru de maximum 150.000 de euro

Raluca Florescu

Începând de joi, ora 10.00, IMM-urile locale se pot înscrie pentru accesarea de granturi pentru capital de lucru cu valoare de maximum 150.000 de euro,… Mai mult