Dacian Cioloş: Laptele vărsat în câmp, un gest extrem. „Iresponsabilitatea” pune lacătul pe ferme

Producătorii români de lapte sunt victimele unei ofensive privind calitatea şi siguranţa produselor locale, laptele vărsat pe câmp fiind gestul extrem al unor fermieri care pot falimenta din cauza „iresponsabilităţii altora”, a declarat, vineri, comisarul european Dacian Cioloş.

„Producătorii de lapte români culeg, în covârşitoarea lor majoritate pe nedrept, rezultatele câtorva săptămâni în care consumatorii au fost bombardaţi cu informaţii despre scandaluri legate de calitatea şi siguranţa produselor româneşti. Laptele vărsat în câmp este un gest extrem al unor oameni care şi-au făcut treaba corect şi care se văd în situaţia de a pune lacătul pe ferme din cauza iresponsabilităţii altora „, a spus, pentru MEDIAFAX, comisarul european al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cioloş cred că „fără consumatori încrezători în ceea ce cumpără, agricultorii oneşti nu au nicio şansă” şi că această „situaţie nfericită” obligă la căutarea de soluţii.

El consideră că problema încrederii în produsele naţionale trebuie abordată „frontal”, printr-un „sistem agroalimentar performant local” şi a remarcat faptul că în România „încrederea consumatorilor se construieşte încă în mare parte pe activitatea şi pe legitimitatea autorităţilor de control”, condiţie necesară, dar nu suficientă.

„Mie mi se pare esenţial ca sectorul însuşi să dezvolte mecanisme de autocontrol, anticorpi care să-l protejeze, şi să comunice în mod convingător, sistematic, societăţii, consumatorului român, despre existenţa, funcţionarea şi soliditatea acestor mecanisme. Este în interesul producătorilor agricoli ca trişorii, neglijenţii, iresponsabilii, în netă minoritate printre ei, să fie eliminaţi. Ei înşişi trebuie să fie mai vigilenţi decât autorităţile de control ale statului. Dacă unul trişează, suferă toţi, iar încrederea există numai acolo unde există o garanţie a onestităţii, clar asumată”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, comisarul european Cioloş.

Comisarul european a mai spus că, în complementaritatea sistemului de autocontrol „elaborat şi formalizat” de către fermieri poate fi creat „un brand de origine, voluntar asumat de producători, un brand românesc”.

„Etichetarea voluntară, inclusiv cea de origine a materiei prime este o metodă folosită şi de agricultori din alte state membre – Italia, Belgia, Franţa, Irlanda. Sunt state din Europa în care, prin etichetare voluntară din partea agricultorilor organizaţi în jurul brandului de calitate şi origine, prin campanii de informare, consuatorii ştiu că alegând un produs local aleg un produs de o calitate garantată şi de o provenienţă care pentru ei are o valoare şi o încărcătură emoţională”, este de părere comisarul european al Agriculturii.

Comisarul european crede că în România acum este momentul construirii unui „brand românesc, cu un sistem de certificare, cu angajamente simple şi clare din partea producătorilor, care să fie realizat împreună cu guvernul şi însoţit de un sprijin financiar pentru promovare”.

„Un astfel de sistem nu poate funcţiona decât cu implicarea directă a producătorilor în control, conştientizând faptul că acel brand este al lor şi nu al statului. Atunci când văd pe rafturi sau pe tarabe lapte românesc, carne românească, fructe şi legume româneşti, consumatorii trebuie să ştie că văd calitate şi siguranţă – iar acestea nu sunt garantate numai de stat ci şi de producători, în dorinţa de a-şi apăra munca şi prestigiul”, a detaliat Cioloş avantajele sistemului.

Comisarul european a subliniat şi importanţa „comunicării responsabile”

„Nu cred că, dintr-o dată, au început să se întâmple lucruri teribile în privinţa siguranţei alimentare în România. Situaţii din acestea apar peste tot în Europa, există sisteme de control care se activează şi care s-au activat şi în România. Oamenii devin foarte emoţionali atunci când vine vorba despre alimentaţie şi e foarte important ca în comunicare să existe un echilibru (…) E clar ca nu se poate şi nu e responsabil să ascunzi realitatea dar, pe de altă parte, fără o identificare pe piaţă a celor care îşi fac treaba cinstit, dezastrul poate fi generalizat pentru un sector întreg”, a mai spus Cioloş, pentru MEDIAFAX.

Comisarul european mai crede că actuala criză a laptelui de pe piaţa românească nu trebuie gândită în logica unui război comercial, dar a spus că această piaţă este locul unei competiţii acerbe, în contextul existenţei unui sector al laptelui insuficient consolidat, care are nevoie de o reformă structurală.

„Sunt foarte preocupat de ceea ce se va întâmpla cu producătorii români după 2015 când vor dispărea cotele de lapte şi piaţa va fi total liberalizată. Dacă producătorii locali nu îşi consolidează o producţie de calitate, multe branduri româneşti de lactate, cu capital internaţional, riscă să nu mai producă cu lapte românesc. Autorităţile şi producătorii ar trebui să reflecteze serios şi să decidă ce e de făcut pentru ca în 2015 să nu ne trezim că nu vom mai găsi pe piaţă lapte românesc. Dacă vrem să evităm asta, trebuie acţionat acum. Brandingul produselor locale, sistemul de autocontrol, organizarea producătorilor sunt parte din această soluţie (…) Va exista şi posibilitatea acordării unor subvenţii cuplate pentru sectoare vulnerabile”, a mai declaratcomisarul european Cioloş.

Cioloş speră că producătorii români de lapte vor depăşi criza de încredere din partea consumatorilor şi că aceasta va fi un avertisment pentru căutarea unor soluţii durabile în sectorul laptelui.

„Dincolo de orice politici publice, dincolo de orice subvenţii, de fapt, viitorul agriculturii româneşti este decis de noi şi de comportamentul nostru atunci când, în faţa raftului, cumpărăm un produs sau altul, fie că vorbim de lapte, de carne, de fructe sau de legume. Eu unul, de câte ori am ocazia, cumpăr produse româneşti, produse care-mi spun ceva şi pe care aş vrea să le mai găsesc şi peste douăzeci de ani”, a mai spus comisarul european al Agriculturii, Dacian Cioloş.

În ceea ce îl priveşte, „consumatorul” de lapte Dacian Cioloş a spus: „Am crescut cu lapte de la vacile bunicilor. De câte ori vin acasă mi-am format aproape un ritual în a-mi lua lapte proaspăt de la un distribuitor automat din apropiere. Sper ca pe viitor sa pot identifica tot mai bine laptele romanesc pe piaţă”.