fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Ce se anunță pe piața muncii după creșterea numărului de șomeri ai crizei: domeniile cele mai afectate și problemele statului

Numărul șomerilor indemnizați a crescut în trei luni, de la sfârșitul lunii februarie și până la 1 iunie, cu 20.260 persoane,  până la 77.096, conform… Mai mult

14.07.2020

La obiect

Producția industrială – în revenire, dar la -28% față de aceeași lună a anului precedent

Potrivit datelor publicate de INS, producția industrială și-a mai revenit în luna mai față de luna precedentă (+22,2% în serie brută dar numai +15,1% ajustat… Mai mult

14.07.2020

Chestiunea

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub 4%. Totuși, s-ar impune o schimbare curajoasă de viziune economică

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat. După ce… Mai mult

13.07.2020

Chestiunea

Trista poveste a diplomației economice românești: doar o treime din posturi ocupate, dublă comandă, rupere de economie, sinecuriști

În timp ce statele din jur creionează politici de promovare a exporturilor și de atragere de investiții străine și își extind rețeaua de promovare externă,… Mai mult

12.07.2020

Dacian Cioloş: Laptele vărsat în câmp, un gest extrem. “Iresponsabilitatea” pune lacătul pe ferme

de Sorin Negoiţă 22.3.2013

Producătorii români de lapte sunt victimele unei ofensive privind calitatea şi siguranţa produselor locale, laptele vărsat pe câmp fiind gestul extrem al unor fermieri care pot falimenta din cauza “iresponsabilităţii altora”, a declarat, vineri, comisarul european Dacian Cioloş.

“Producătorii de lapte români culeg, în covârşitoarea lor majoritate pe nedrept, rezultatele câtorva săptămâni în care consumatorii au fost bombardaţi cu informaţii despre scandaluri legate de calitatea şi siguranţa produselor româneşti. Laptele vărsat în câmp este un gest extrem al unor oameni care şi-au făcut treaba corect şi care se văd în situaţia de a pune lacătul pe ferme din cauza iresponsabilităţii altora “, a spus, pentru MEDIAFAX, comisarul european al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cioloş cred că “fără consumatori încrezători în ceea ce cumpără, agricultorii oneşti nu au nicio şansă” şi că această “situaţie nfericită” obligă la căutarea de soluţii.

El consideră că problema încrederii în produsele naţionale trebuie abordată “frontal”, printr-un “sistem agroalimentar performant local” şi a remarcat faptul că în România “încrederea consumatorilor se construieşte încă în mare parte pe activitatea şi pe legitimitatea autorităţilor de control”, condiţie necesară, dar nu suficientă.

“Mie mi se pare esenţial ca sectorul însuşi să dezvolte mecanisme de autocontrol, anticorpi care să-l protejeze, şi să comunice în mod convingător, sistematic, societăţii, consumatorului român, despre existenţa, funcţionarea şi soliditatea acestor mecanisme. Este în interesul producătorilor agricoli ca trişorii, neglijenţii, iresponsabilii, în netă minoritate printre ei, să fie eliminaţi. Ei înşişi trebuie să fie mai vigilenţi decât autorităţile de control ale statului. Dacă unul trişează, suferă toţi, iar încrederea există numai acolo unde există o garanţie a onestităţii, clar asumată”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, comisarul european Cioloş.

Comisarul european a mai spus că, în complementaritatea sistemului de autocontrol “elaborat şi formalizat” de către fermieri poate fi creat “un brand de origine, voluntar asumat de producători, un brand românesc”.

“Etichetarea voluntară, inclusiv cea de origine a materiei prime este o metodă folosită şi de agricultori din alte state membre – Italia, Belgia, Franţa, Irlanda. Sunt state din Europa în care, prin etichetare voluntară din partea agricultorilor organizaţi în jurul brandului de calitate şi origine, prin campanii de informare, consuatorii ştiu că alegând un produs local aleg un produs de o calitate garantată şi de o provenienţă care pentru ei are o valoare şi o încărcătură emoţională”, este de părere comisarul european al Agriculturii.

Comisarul european crede că în România acum este momentul construirii unui “brand românesc, cu un sistem de certificare, cu angajamente simple şi clare din partea producătorilor, care să fie realizat împreună cu guvernul şi însoţit de un sprijin financiar pentru promovare”.

“Un astfel de sistem nu poate funcţiona decât cu implicarea directă a producătorilor în control, conştientizând faptul că acel brand este al lor şi nu al statului. Atunci când văd pe rafturi sau pe tarabe lapte românesc, carne românească, fructe şi legume româneşti, consumatorii trebuie să ştie că văd calitate şi siguranţă – iar acestea nu sunt garantate numai de stat ci şi de producători, în dorinţa de a-şi apăra munca şi prestigiul”, a detaliat Cioloş avantajele sistemului.

Comisarul european a subliniat şi importanţa “comunicării responsabile”

“Nu cred că, dintr-o dată, au început să se întâmple lucruri teribile în privinţa siguranţei alimentare în România. Situaţii din acestea apar peste tot în Europa, există sisteme de control care se activează şi care s-au activat şi în România. Oamenii devin foarte emoţionali atunci când vine vorba despre alimentaţie şi e foarte important ca în comunicare să existe un echilibru (…) E clar ca nu se poate şi nu e responsabil să ascunzi realitatea dar, pe de altă parte, fără o identificare pe piaţă a celor care îşi fac treaba cinstit, dezastrul poate fi generalizat pentru un sector întreg”, a mai spus Cioloş, pentru MEDIAFAX.

Comisarul european mai crede că actuala criză a laptelui de pe piaţa românească nu trebuie gândită în logica unui război comercial, dar a spus că această piaţă este locul unei competiţii acerbe, în contextul existenţei unui sector al laptelui insuficient consolidat, care are nevoie de o reformă structurală.

“Sunt foarte preocupat de ceea ce se va întâmpla cu producătorii români după 2015 când vor dispărea cotele de lapte şi piaţa va fi total liberalizată. Dacă producătorii locali nu îşi consolidează o producţie de calitate, multe branduri româneşti de lactate, cu capital internaţional, riscă să nu mai producă cu lapte românesc. Autorităţile şi producătorii ar trebui să reflecteze serios şi să decidă ce e de făcut pentru ca în 2015 să nu ne trezim că nu vom mai găsi pe piaţă lapte românesc. Dacă vrem să evităm asta, trebuie acţionat acum. Brandingul produselor locale, sistemul de autocontrol, organizarea producătorilor sunt parte din această soluţie (…) Va exista şi posibilitatea acordării unor subvenţii cuplate pentru sectoare vulnerabile”, a mai declaratcomisarul european Cioloş.

Cioloş speră că producătorii români de lapte vor depăşi criza de încredere din partea consumatorilor şi că aceasta va fi un avertisment pentru căutarea unor soluţii durabile în sectorul laptelui.

“Dincolo de orice politici publice, dincolo de orice subvenţii, de fapt, viitorul agriculturii româneşti este decis de noi şi de comportamentul nostru atunci când, în faţa raftului, cumpărăm un produs sau altul, fie că vorbim de lapte, de carne, de fructe sau de legume. Eu unul, de câte ori am ocazia, cumpăr produse româneşti, produse care-mi spun ceva şi pe care aş vrea să le mai găsesc şi peste douăzeci de ani”, a mai spus comisarul european al Agriculturii, Dacian Cioloş.

În ceea ce îl priveşte, “consumatorul” de lapte Dacian Cioloş a spus: “Am crescut cu lapte de la vacile bunicilor. De câte ori vin acasă mi-am format aproape un ritual în a-mi lua lapte proaspăt de la un distribuitor automat din apropiere. Sper ca pe viitor sa pot identifica tot mai bine laptele romanesc pe piaţă”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.3.2013

Un raspuns

  1. Stefan
    22.3.2013, 2:59 pm

    Un articol foarte bun cum rar mai gasesti. Explicatiile d’lui Ciolos sunt excelente, reale pline de profesionalism, ceea ce arata motivele pentru care ocupa acest post in UE. Nu sunt un adept al UE 100% .nici un “pupincurist ” , al cuiva dar acest tip Dacian Ciolos este unul de isprava.

Lăsați un comentariu


Europa

Întârzierea exploatării gazelor din Marea Neagră provoacă dezinteresul clienţilor gazoductului BRUA: câștigă Ungaria

Adrian N Ionescu

Compania FGSZ, operatorul sistemului național maghiar de transport de gaze naturale, a luat decizia finală de a nu investi în construcția secțiunii maghiare spre Austria… Mai mult

Stiri

Experți OMS: Rata de mortalitate în cazurile Covid-19 este de 0,6%

Razvan Diaconu

Procentul persoanelor care mor după contractarea coronavirusului ce provoacă boala COVID-19 este, potrivit unor studii ştiinţifice, de 0,6 la sută, o cifră “încă foarte mare”,… Mai mult

Europa

România primește peste 25.000 de flacoane de Remdesivir din achiziția făcută la nivel UE

Vladimir Ionescu

România va primi 25.157 flacoane Veklury (Remdesivir) pentru tratarea pacienților cu Covis -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania… Mai mult

Stiri

Peste 150.000 de elevi germani au început luni școala, alte milioane o încep săptămâna viitoare

Iulian Soare

Peste 152.000 de elevi au revenit luni la şcoală în nordul Germaniei, în landul Mecklenburg-Pomerania de vest, primul din cele 16 landuri unde se încheie… Mai mult

Stiri

Goana după aur: Numai de la BCR s-au cumpărat 422 kg de aur în prima jumătate a anului – de trei ori mai mult decât în 2019

Adrian N Ionescu

Numai de la Banca Comercială Română românii au cumpărat 422 de kilograme de aur financiar fizic, în valoare de 86 de milioane de lei, în… Mai mult

Stiri

Patronat: Un absolvent de şcoală profesională e angajat cu 4.000 de lei brut, un absolvent de facultate cu 2.230 de lei brut

Vladimir Ionescu

Un electrician proaspăt absolvent de şcoală profesională se angajează cu un salariu brut de minim 3.500 – 4.000 de lei pe lună, în timp ce… Mai mult

Stiri

Cazările în unităţile turistice din România au scăzut cu 75% în iunie

Adrian N Ionescu

Numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2020 (334.000) a fost cu 74,5% mai mic faţă de cel din luna iunie… Mai mult