Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Curtea de Conturi în universități: Ratele de angajare a absolvenţilor trebuie să devină criterii de performanţă. Aproape 500.000 de persoane cu studii superioare au părăsit România

de Razvan Diaconu 4.5.2016

absolventiCurtea de Conturi a realizat un raport de audit privind performanța învățământului superior din România în care constată calitatea slabă a universităților și ruptura dintre ceea ce se învață în facultăți și ce se cere pe piața muncii. De asemenea, raportul arată creșterea ponderii absolvenților care ajung în șomaj sau sunt inactivi și menționează că, potrivit unor calcule făcute de experții Curții, aproape 500.000 de persoane cu studii superioare au părăsit România în 7 ani.

Raportul intitulat „Analiza fundamentării şi evoluţiei situaţiei obiectivului privind creşterea procentului absolvenţilor de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile Strategiei Europa 2020” prezintă o radiografie fidelă a situației din domeniu, dar conține și concluzii discutabile.

Evoluția demografică va duce la concurență acerbă între universități

Numărul studenților a coborât de la un maxim de 907.353 persoane, în anul universitar 2007/2008, la 433.234 în anul universitar 2013/2014.

Ambele numere vor deveni amintire, spun inspectorii Curții de Conturi, din cauza demografiei – populaţia din grupa de vârstă 0-19 ani s-a redus cu 3,3 milioane persoane în anii 1990-2015, iar pentru anii 2015-2040 se prevede o reducere de aproape 0,7 milioane persoane.

evolutia pop varsta scolara

Concluzia Raportului, discutabilă, este că va urma o concurenţă acerbă pe piaţa serviciilor de educaţie superioară și aceasta va obliga universităţile să se reformeze şi să crească calitatea serviciilor educaţionale furnizate.

Calitatea nu a crescut însă în cei opt ani în care s-a înjumătățit numărul studenților, ceea ce contrazice afirmația.

De asemenea, chiar inspectorii Curții se contrazic, întrucât Raportul amintește ce s-a întâmplat până acum atunci când universitățile au început să se “bată” pe studenți: “Pentru a atrage cât mai mulţi studenţi, o parte din instituţiile de învăţământ superior nu mai organizau examene de admitere. În aceste condiţii, s-a creat presiune asupra învăţământului liceal pentru a promova incompetenţa”. 

Dezastrul creat de desființarea școlilor profesionale

  • Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de 15-18 ani a crescut până în anul şcolar 2009/2010, după care a început să scadă, din cauza abandonului școlar provocat de decizia de a desfiinţa învăţământul profesional. Din fericire, în anul şcolar 2012/2013 s-a revenit asupra deciziei, însă, consecinţele au rămas.
  • Încercarea de a atenua declinul populaţiei şcolare din învăţământul liceal prin desfiinţarea învăţământului profesional s-a dovedit un eşec.
  • La rândul său învăţământul liceal avea drept criteriu de evaluare a performanţei promovabilitatea. În acest mod s-a dat drum liber elevilor slabi pregătiţi spre sălile de curs din universităţi.

Absolvenţii de învăţământ superior şi piaţa muncii

absolventi facultate piata muncii

  • Un număr semnificativ de persoane cu studii superioare lucrează deja în străinătate şi este foarte probabil ca fluxurile de emigraţie să continue şi în viitor. Prin aceste fluxuri România internalizează costurile formării şi externalizează beneficiile ei.
  • Din 1997 și până în 2013, aproximativ 480.000 persoane cu studii superioare au părăsit România.
  • Expansiunea învăţământului superior, pe lângă faptul că a condus la scăderea calităţii actului educaţional, a determinat şi o saturare relativă a pieţei muncii. În ultimii ani se observă o creştere a şomajului şi a inactivităţii populaţiei cu studii superioare, mai ales în grupele de vârstă tinere. De asemenea, se evidenţiază fenomenul de încadrare în muncă a absolvenţilor de învăţământ superior în domenii conexe sau diferite faţă de specializările dobândite.
  • Studiile sociologice din anii 2009-2011 au pus în evidenţă inadecvări între oferta universitară şi cerinţele angajatorilor. Angajatorii doresc o mai bună pregătire practică în timpul studiilor şi specializarea absolvenţilor chiar din ciclul de licenţă. În consecinţă, legătura dintre universităţi şi piaţa muncii trebuie consolidată. Ratele de angajare a absolvenţilor trebuie să devină criterii de performanţă ale universităţilor şi, în consecinţă, criterii de finanţare.
  • Populaţia inactivă cu studii superioare a crescut constant în perioada 2009-2013, cu 94.000 persoane, şi aproape toată această creştere s-a datorat intrării în inactivitate a populaţiei de sub 44 de ani, adică a populaţiei cu studii superioare tinere.
  • Dacă în anul 2009, an de criză economică, numărul şomerilor cu studii superioare era de 65 mii de persoane, în anul 2013 (an de creştere economică) acesta ajunsese la 104 mii persoane. Aproape în întregime această creştere se datorează şomajului din grupa de vârstă 25-44 ani a populaţiei cu studii superioare.
  • În perioada 2009-2013, populaţia în vârstă de muncă, cu studii superioare, inactivă din punct de vedere economic sau în şomaj a crescut de la 230 de mii persoane la 363 mii persoane, adică cu 133 mii persoane. Peste 93% din această creştere s-a datorat creşterii inactivităţii şi şomajului în grupa de vârstă 22-44 ani. Dacă tendinţele continuă şi se consolidează, trebuie investigate cauzele. Acestea pot fi atât de natura inadecvării învăţământului superior la evoluţia pieţei muncii, dar şi de natură economico – socială.
  • Absolvenţii de ştiinţe economice şi arte ocupă mai degrabă locuri de muncă conexe specializării absolvite, iar absolvenţii de ştiinţe umaniste, ale naturii, sport, etc. ocupă locuri de muncă într-o specializare diferită decât cea în care au terminat studiile superioare.
  • Riscul neangajării în muncă sau al angajărilor inadecvate au fost transferate exclusiv pe seama studenţilor, universităţile neasumându-şi responsabilităţi în acest sens.
  • Absolvenţii consideră că mai mult de jumătate (55%) din cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie la locul de muncă au fost dobândite chiar la locul de muncă, aproximativ o treime (32%) au fost desprinse în facultate iar 14% au fost dobândite în alte împrejurări.
  • Sistemul de învăţământ superior din România este orientat preponderent spre pregătirea teoretică a absolvenţilor şi mai puţin spre formarea abilităţilor practice solicitate de piaţa muncii.
  •  Angajatorii sunt mulţumiţi numai în proporţie de aproximativ 50% de competenţele şi abilităţile absolvenţilor angajaţi.
  • Întreprinderile din România sunt cele mai puţin interesate în a acorda angajaţilor lor pregătire profesională continuă. Cu alte cuvinte, acestea sunt cel mai puţin dispuse de a investi în resursa de muncă.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.5.2016

2 comentarii

  1. andreesanu
    5.5.2016, 11:38 am

    Ce guvernare ?care guvernare ? Romania nu-i guvernata ,Romania este DEMOLATA SISTEMATIC !
    Idiotii care au distrus scolile au lasat Romania fara viitor !!!
    Cand distrugi sistematic invatamantul gimnazial rezultatul =analfabeti ,% de analfabeti a crescut cu fiecare an .
    Scoli profesionale inchise ,rezultat =lipsa fortei de munca calificate,=asistati sociali ,vagabonzi ,criminalitate crescuta!
    Invatamantul liceal DE FORMA FARA FOND =un haos total ,o lipsa de cultura generala de speriat =debusolati ,dezorientati ,ratati .Invatamantul universitar transformat in “TARABE DE DIPLOME “,
    se intra cu buletinul intr-o mana si cu banii in caciula !!!.
    O CACIULA DE BANI E DESTUL PENTRU O DIPLOMA DE VALOAREA UNEI HIRTII IGENICE !!.
    Academiile de fotbal ,de politie de securitate la alegere ca si cartofii or prazul -HAI IA NEAMULE !!!
    Nu numai coruptia UCIDE !!!,PROSTIA <HOTIA<LACOMIA UCID DIN 89 mereu ,mereu,mereu !!!

  2. Petruta Moisi
    30.5.2016, 12:51 pm

    Am fost professor 27 de ani numai la cursul liceal de zi, foarte putin timp la cel seral, si pot afirma ca distrugerea sistematica a sistemului de invatamant a inceput mult mai devreme, prin anii ’70-’71 cand s-au dat certificate de absolvire a liceului a tuturor cadrelor din partid, securitate si militia, toti acestia invatand doar sa scrie si sa citeasca; ulterior toti acesti’absolventi’ au urmat cursuri universitare, si multi au ajuns cadre universitare, cu doctorate, etc;degringolada de dupa ’89 o constientizam cu totii, iar intalnirile de 10, 15, 20, 30 + ani de la absolvirea liceului dau masura greselilor de o politizare a unitatilor scolare. Sunt si aspecte positive, totusi, sa ne uitam la realizarile copiilor nostri. Meritul mare apartine familiei care duce scoala pe umerii ei in incercarea de a-si ajuta copiii.Cadre didactice cu pasiune vor salva scoala romaneasca, cu o finantare corespunzatoare. Succes.

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis a trimis la reexaminare modificarea legii privind coșul minim de consum

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a trimis la reexaminare legea prin care valorea coşului minim de consum lunar pentru un trai decent se actualizează anual de către… Mai mult

Europa

Inundații în Veneția – apele au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani

Vladimir Ionescu

Veneţia a fost inundată marţi seară de cel mai ridicat flux din ultimii 50 de ani, turiştii înaintând cu greu pe străzile inundate pentru a… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent al României a crescut cu peste 19% la 9 luni. Datoria crește, investițiile străine scad

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a României a înregistrat un deficit de 8,103 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere… Mai mult

Stiri

A patra lună pe minus pentru producția industrială

Marin Pana

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în septembrie 2019 a patra lună la rând de scădere semnificativă a producției industriale (valori ajustate după… Mai mult

Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Difteria, pe granița cu România – focare ale bolii eradicate acum 40 de ani au apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult