fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Curtea de Conturi în universități: Ratele de angajare a absolvenţilor trebuie să devină criterii de performanţă. Aproape 500.000 de persoane cu studii superioare au părăsit România

de Razvan Diaconu 4.5.2016

absolventiCurtea de Conturi a realizat un raport de audit privind performanța învățământului superior din România în care constată calitatea slabă a universităților și ruptura dintre ceea ce se învață în facultăți și ce se cere pe piața muncii. De asemenea, raportul arată creșterea ponderii absolvenților care ajung în șomaj sau sunt inactivi și menționează că, potrivit unor calcule făcute de experții Curții, aproape 500.000 de persoane cu studii superioare au părăsit România în 7 ani.

Raportul intitulat „Analiza fundamentării şi evoluţiei situaţiei obiectivului privind creşterea procentului absolvenţilor de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile Strategiei Europa 2020” prezintă o radiografie fidelă a situației din domeniu, dar conține și concluzii discutabile.

Evoluția demografică va duce la concurență acerbă între universități

Numărul studenților a coborât de la un maxim de 907.353 persoane, în anul universitar 2007/2008, la 433.234 în anul universitar 2013/2014.

Ambele numere vor deveni amintire, spun inspectorii Curții de Conturi, din cauza demografiei – populaţia din grupa de vârstă 0-19 ani s-a redus cu 3,3 milioane persoane în anii 1990-2015, iar pentru anii 2015-2040 se prevede o reducere de aproape 0,7 milioane persoane.

evolutia pop varsta scolara

Concluzia Raportului, discutabilă, este că va urma o concurenţă acerbă pe piaţa serviciilor de educaţie superioară și aceasta va obliga universităţile să se reformeze şi să crească calitatea serviciilor educaţionale furnizate.

Calitatea nu a crescut însă în cei opt ani în care s-a înjumătățit numărul studenților, ceea ce contrazice afirmația.

De asemenea, chiar inspectorii Curții se contrazic, întrucât Raportul amintește ce s-a întâmplat până acum atunci când universitățile au început să se “bată” pe studenți: “Pentru a atrage cât mai mulţi studenţi, o parte din instituţiile de învăţământ superior nu mai organizau examene de admitere. În aceste condiţii, s-a creat presiune asupra învăţământului liceal pentru a promova incompetenţa”. 

Dezastrul creat de desființarea școlilor profesionale

  • Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de 15-18 ani a crescut până în anul şcolar 2009/2010, după care a început să scadă, din cauza abandonului școlar provocat de decizia de a desfiinţa învăţământul profesional. Din fericire, în anul şcolar 2012/2013 s-a revenit asupra deciziei, însă, consecinţele au rămas.
  • Încercarea de a atenua declinul populaţiei şcolare din învăţământul liceal prin desfiinţarea învăţământului profesional s-a dovedit un eşec.
  • La rândul său învăţământul liceal avea drept criteriu de evaluare a performanţei promovabilitatea. În acest mod s-a dat drum liber elevilor slabi pregătiţi spre sălile de curs din universităţi.

Absolvenţii de învăţământ superior şi piaţa muncii

absolventi facultate piata muncii

  • Un număr semnificativ de persoane cu studii superioare lucrează deja în străinătate şi este foarte probabil ca fluxurile de emigraţie să continue şi în viitor. Prin aceste fluxuri România internalizează costurile formării şi externalizează beneficiile ei.
  • Din 1997 și până în 2013, aproximativ 480.000 persoane cu studii superioare au părăsit România.
  • Expansiunea învăţământului superior, pe lângă faptul că a condus la scăderea calităţii actului educaţional, a determinat şi o saturare relativă a pieţei muncii. În ultimii ani se observă o creştere a şomajului şi a inactivităţii populaţiei cu studii superioare, mai ales în grupele de vârstă tinere. De asemenea, se evidenţiază fenomenul de încadrare în muncă a absolvenţilor de învăţământ superior în domenii conexe sau diferite faţă de specializările dobândite.
  • Studiile sociologice din anii 2009-2011 au pus în evidenţă inadecvări între oferta universitară şi cerinţele angajatorilor. Angajatorii doresc o mai bună pregătire practică în timpul studiilor şi specializarea absolvenţilor chiar din ciclul de licenţă. În consecinţă, legătura dintre universităţi şi piaţa muncii trebuie consolidată. Ratele de angajare a absolvenţilor trebuie să devină criterii de performanţă ale universităţilor şi, în consecinţă, criterii de finanţare.
  • Populaţia inactivă cu studii superioare a crescut constant în perioada 2009-2013, cu 94.000 persoane, şi aproape toată această creştere s-a datorat intrării în inactivitate a populaţiei de sub 44 de ani, adică a populaţiei cu studii superioare tinere.
  • Dacă în anul 2009, an de criză economică, numărul şomerilor cu studii superioare era de 65 mii de persoane, în anul 2013 (an de creştere economică) acesta ajunsese la 104 mii persoane. Aproape în întregime această creştere se datorează şomajului din grupa de vârstă 25-44 ani a populaţiei cu studii superioare.
  • În perioada 2009-2013, populaţia în vârstă de muncă, cu studii superioare, inactivă din punct de vedere economic sau în şomaj a crescut de la 230 de mii persoane la 363 mii persoane, adică cu 133 mii persoane. Peste 93% din această creştere s-a datorat creşterii inactivităţii şi şomajului în grupa de vârstă 22-44 ani. Dacă tendinţele continuă şi se consolidează, trebuie investigate cauzele. Acestea pot fi atât de natura inadecvării învăţământului superior la evoluţia pieţei muncii, dar şi de natură economico – socială.
  • Absolvenţii de ştiinţe economice şi arte ocupă mai degrabă locuri de muncă conexe specializării absolvite, iar absolvenţii de ştiinţe umaniste, ale naturii, sport, etc. ocupă locuri de muncă într-o specializare diferită decât cea în care au terminat studiile superioare.
  • Riscul neangajării în muncă sau al angajărilor inadecvate au fost transferate exclusiv pe seama studenţilor, universităţile neasumându-şi responsabilităţi în acest sens.
  • Absolvenţii consideră că mai mult de jumătate (55%) din cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie la locul de muncă au fost dobândite chiar la locul de muncă, aproximativ o treime (32%) au fost desprinse în facultate iar 14% au fost dobândite în alte împrejurări.
  • Sistemul de învăţământ superior din România este orientat preponderent spre pregătirea teoretică a absolvenţilor şi mai puţin spre formarea abilităţilor practice solicitate de piaţa muncii.
  •  Angajatorii sunt mulţumiţi numai în proporţie de aproximativ 50% de competenţele şi abilităţile absolvenţilor angajaţi.
  • Întreprinderile din România sunt cele mai puţin interesate în a acorda angajaţilor lor pregătire profesională continuă. Cu alte cuvinte, acestea sunt cel mai puţin dispuse de a investi în resursa de muncă.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.5.2016

2 comentarii

  1. andreesanu
    5.5.2016, 11:38 am

    Ce guvernare ?care guvernare ? Romania nu-i guvernata ,Romania este DEMOLATA SISTEMATIC !
    Idiotii care au distrus scolile au lasat Romania fara viitor !!!
    Cand distrugi sistematic invatamantul gimnazial rezultatul =analfabeti ,% de analfabeti a crescut cu fiecare an .
    Scoli profesionale inchise ,rezultat =lipsa fortei de munca calificate,=asistati sociali ,vagabonzi ,criminalitate crescuta!
    Invatamantul liceal DE FORMA FARA FOND =un haos total ,o lipsa de cultura generala de speriat =debusolati ,dezorientati ,ratati .Invatamantul universitar transformat in “TARABE DE DIPLOME “,
    se intra cu buletinul intr-o mana si cu banii in caciula !!!.
    O CACIULA DE BANI E DESTUL PENTRU O DIPLOMA DE VALOAREA UNEI HIRTII IGENICE !!.
    Academiile de fotbal ,de politie de securitate la alegere ca si cartofii or prazul -HAI IA NEAMULE !!!
    Nu numai coruptia UCIDE !!!,PROSTIA <HOTIA<LACOMIA UCID DIN 89 mereu ,mereu,mereu !!!

  2. Petruta Moisi
    30.5.2016, 12:51 pm

    Am fost professor 27 de ani numai la cursul liceal de zi, foarte putin timp la cel seral, si pot afirma ca distrugerea sistematica a sistemului de invatamant a inceput mult mai devreme, prin anii ’70-’71 cand s-au dat certificate de absolvire a liceului a tuturor cadrelor din partid, securitate si militia, toti acestia invatand doar sa scrie si sa citeasca; ulterior toti acesti’absolventi’ au urmat cursuri universitare, si multi au ajuns cadre universitare, cu doctorate, etc;degringolada de dupa ’89 o constientizam cu totii, iar intalnirile de 10, 15, 20, 30 + ani de la absolvirea liceului dau masura greselilor de o politizare a unitatilor scolare. Sunt si aspecte positive, totusi, sa ne uitam la realizarile copiilor nostri. Meritul mare apartine familiei care duce scoala pe umerii ei in incercarea de a-si ajuta copiii.Cadre didactice cu pasiune vor salva scoala romaneasca, cu o finantare corespunzatoare. Succes.

Lăsați un comentariu


Stiri

Pentagonul transformă unitatea de la Câmpia Turzii în hub aerian NATO la Marea Neagră

Victor Bratu

O fostă bază aeriană sovietică din centrul României ar putea deveni un hub pentru operațiunile Forțelor Aeriene ale SUA în sud-estul Europei, unde Pentagonul caută… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel obligă Tribunalul București să înceapă procesul în care Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă în cazul Bogdan Gigină

Victor Bratu

Curtea de Apel București a decis joi începerea judecății în cazul fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, pentru uciderea din culpă a motociclistului de la… Mai mult

Stiri

Zece măsuri de relansare a comerțului auto – propuneri APIA adresate autorităților

Razvan Diaconu

APIA – Asociația Producătorilor și importatorilor de automobile – a lansat vineri în dezbatere două documente ce conțin măsuri propuse de revitalizare a sectorului, dar… Mai mult

Stiri

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6% în luna iunie

Vladimir Ionescu

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6% în luna iunie a acestui an, de la 2,3% în mai, în condiţiile în care mărfurile alimentare… Mai mult

Stiri

Finanțarea achizițiilor de utilaje, prag maxim 5 milioane lei – programul IMM Leasing, în primă lectură la Guvern

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în primă lectură în şedinţa de joi mai multe proiecte de acte normative, printre care şi pe cel privind programul IMM Leasing,… Mai mult

Europa

Ministrul irlandez de Finanțe, Paschal Donohoe, a fost ales președinte al Eurogrupului

Vladimir Ionescu

Ministrul irlandez de Finanţe, Paschal Donohoe (foto), a fost ales joi preşedinte al Eurogrupului, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului UE. Paschal Donohoe, în… Mai mult

Stiri

Document / Prevederile noii legi a carantinei: Izolare obligatorie, carantină instituită individual prin ordin DSP

Vladimir Ionescu

Noul proiect de lege a carantinei și izolării a fost votat, joi seara, de deputați și a fost transmis Senatului (cameră decizională) pentru dezbatere și… Mai mult