Curtea de Conturi: CEZ, EON și ENEL au de plătit 2 miliarde de euro pentru că nu și-au respectat angajamentele din contractele de privatizare

Statul român are de recuperat două miliarde de euro penalităţi pe care companiile CEZ, EON şi ENEL ar trebui să le plătească pentru că nu şi-au respectat angajamentele asumate prin contractele de privatizare a cinci filiale Electrica – Electrica Banat, Electrica Oltenia, Electrica Dobrogea, Electrica Muntenia Sud şi Electrica Moldova. potrivit Curții de Conturi.

Un raport al Curţii de Conturi, prezentat de MEDIAFAX, acuză cele trei companii care au cumpărat filialele Electrica că nu au respectat în totalitate clauzele din contractele de privatizare.

Ele nu au investit întregile sume promise ori au folosit pentru retehnologizare, modernizare şi dezvoltarea activităţii, bani produşi de filialele cumpărate.

Curtea de Conturi precizează printre altele că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile asumate la privatizare.

Valoarea totală a sumelor pe care Electrica încearcă să le recupereze de la cele trei companii (E.ON, CEZ şi ENEL) este de două miliarde de euro, potrivit MEDIAFAX, care citează un anunţ din vara acestui an al Departamentului Energiei.

Gabriel Dumitraşcu, seful Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie, a explicat în iulie că împotriva E.ON, CEZ şi ENE au fost deschise proceduri arbitrare de recuperarea a banilor.

Pe de altă parte, cele trei companii susţin că, de fapt, „dauna” ar fi doar de jumătate miliard de euro, însă şi pe aceasta o contestă spunând că şi-au respectat contractele de privatizare.

Pentru a intra în posesia banilor, statul, prin Electrica, a deschis mai multe acţiuni la Curtea Internaţională de arbitraj de la Paris, începând cu 2009.

Istoria privatizărilor din energie

În 2002, fostul premier Adrian Năstase, ministrul Industriei şi Resurselor, Dan Ioan Popescu, ministrul Finanţelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu au semnat Hotărârea de guvern 1377/2002 prin care decideau privatizarea a două filiale ale Electrica: Electrica Banat şi Electrica Dobrogea.

Din Raportul Curții de Conturi

• „Activitatea de monitorizare a modului de îndeplinire a clauzelor din contractele de privatizare a fost organizată începând cu 2007, prin înfiinţarea Serviciului Postprivatizare, din cadrul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), cu o întârziere de aproximativ 3 ani de la încheierea primelor contracte de privatizare”, se spune în Raportul Curţii de Conturi (CC).
• nu s-au făcut toate investiţiile
• nu au fost trimise toate rapoartele trimestriale sau semestriale, sau nu s-au trmis la timp, aşa cum menţionau contractele
• capitalul social al companiilor privatizate nu a crescut cu valoarea tuturor terenurilor primite la privatizare, sau acest lucru s-a făcut târziu
• statul nu a primit toate divindele ce i se cuveneau în perioada scursă de la privatizare şi până când cumpărătorii au preluat oficial pachetele majoritare de acţiuni. În unele cazuri, parte din aceste dividende au fost folosite pentru acoperirea unei părţi din pierderile contabile acumulate anterior vânzărilor. Curtea de Conturi precizează că „prin ordinul ministrului Economiei şi Comerţului (MEC) s-a stabilit modul de repartizare a profitului contabil, al societăţii privatizate, pe anumite destinaţii, fără să se ţină cont de destinaţiile convenite prin contractul de privatizare”. Este vorba de ministrul din 2005, Codruţ Şereş.
• nu s-au respectat prevederile contractuale privind realizarea indicatorilor financiari
• nu s-au respectat în totalitate prevederile contractuale privind valoarea activelor achiziţionate şi prevederile privind achiziţiile (licitaţie deschisă şi licitaţie restrânsă)

Eugen Brădean

Raportul menţionează şi mai multe persoane cărora li s-au cerut informaţii (note de relaţii) despre toate acest constatări ale inspectorilor Curţii de Conturi. Printre ei figurează şi Eugen Brădean, solicitat de auditori în calitatea lui de şef serviciu (între 15 iunie 2009 şi 16 martie 2010), şi de director/ director adjunct la Direcţia Afaceri Corporatiste, funcţie deţinută din martie 2012 la Electrica.

Eugen Brădean a fost arestat preventiv la sfârşitul lunii octombrie acest an şi a fost  trimis marţi , 13 noiembrie 2013, în judecată în Dosarul încercării recente de mituire a unor persoane din conducerea Hidroelectrica, pentru a vota favorabil unor contracte de energie electrică,

Eugen Brădean este acuzat de procurorii DNA pentru complicitate la luare şi dare de mită, infracţiuni făptuite în calitate de membru în Directoratul Hidroelectrica

În raportul Curţii de Conturi, Eugen Brădean a răspuns evaziv, iar auditorii Curţii notează că „prin răspunsurile primite ( de la Eugen Brădean şi ceilalţi responsabili din Electrica SA – n. red.) nu au fost aduse informaţii sau documente care să infirme constatările”.