Curtea de Conturi: Cererile de retrocedare a pădurilor depășesc fondul forestier total deținut de petenți înainte de naționalizare

Cererile de retrocedare a pădurilor formulate de persoanele fizice și înregistrate în prezent depășesc cu 390.000 de hectare suprafața totală de fond forestier care era deținută de persoane fizice la nivelul anului 1948, când a început naționalizarea proprietăților, relevă un raport al Curții de Conturi.

Conform raportului, persoanele fizice au înregistrat, după Revoluție, la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) cereri de retrocedare a proprietăților naționalizate de regimul comunist pentru suprafețe forestiere de 1,906 milioane de hectare, în condițiile în care în anul 1948 suprafața totală forestieră deținută de persoanele fizice, în România, era de 1,516 milioane de hectare.

Dacă se iau în considerare, pe lângă persoanele fizice, şi formele asociative, depăşirea este de 575.000 ha (3,421 milioane ha față de 2,846 milioane ha), susține Curtea de Conturi.

”Judecând după mărimea acestor solicitări, ar însemna că statul nu va mai rămâne nici cu suprafața de pădure deţinută în proprietate în anul 1948, cu toate că, presupunând că reconstituirea s-ar face în condiţiile legii, această proprietate ar trebui să fie cu mult mai mare”, relevă raportul.

Curtea de Conturi explică această anomalie prin faptul că unele dintre cererile de retrocedare vizează suprafețe mult mai mari decât cele deţinute în mod real în anul 1948 de către proprietarii deposedaţi, suprafeţe expropriate de stat prin legile de reformă agrară sau pentru care statul a plătit despăgubiri ”sume uriaşe” în raport cu valoarea reală a terenurilor expropriate, păduri grevate de sarcini în favoarea statului şi care fuseseră preluate de acesta în contul unor creanţe etc.

De asemenea, Curtea arată că unii dintre cei care au făcut cereri de retrocedare nu aveau acest drept în mod real, în această categorie intrând, de exemplu, firme care nu sunt continuatoare ale unor foste societăți comerciale care deținuseră pădurile respective, ori unități de cult care nu dețineau în proprietate, ci doar cu drept de folosință, terenurile solicitate.

(Descarca de AICI Raporul Curții de Conturi)

Soluțiile Curții de Conturi privind restituirile păguboase de păduri

Curtea de Conturi face o serie de recomandări pentru soluționarea cererilor eronate de retrocedare a pădurilor, vizând, printre altele, urmărirea creanțelor statului:

• Ministerul Finanţelor Publice să solicite Băncii Naţionale clarificări asupra modului în care au fost achitate creditele contractate de către diferite persoane fizice şi juridice cu Societatea Naţională Creditul Industrial, Creditul Naţional Agricol şi Creditul Agricol Rural, credite care au fost ipotecate cu terenurile forestiere deţinute. După primirea răspunsului de la Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice împreună cu RNP-Romsilva să stabilească dacă terenurile forestiere care au fost ipotecate, au trecut la stat în anul 1948 ca efect al executării ipotecilor, sau ca un abuz al statului comunist. Pentru situațiile în care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenurile trecute în proprietatea statului, ca urmare a executării unor ipoteci, se vor lua de îndată măsuri de întregire a proprietăților publice cu terenurile forestiere garantate pentru credite contractate și nerambursate.
• Ministerul Finanțelor Publice împreună cu RNP-Romsilva să identifice toate cazurile în care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea unor forme asociative în care Statul Român deținea în indiviziune proprietăți forestiere. Misiunea de audit desfășurată a constatat că Statul Român, deși era coproprietar, deținând până la 87% din drepturi în cadrul unor composesorate, a fost exclus de la reconstituirea dreptului de proprietate.
• În raport de rezultatele verificărilor, Ministerul Finanțelor Publice împreună cu RNP-Romsilva să acționeze pe căile legale în vederea recuperării de către Statul Român a suprafețelor cuvenite în procentele în care a fost coproprietar.
• Ministerul Finanțelor Publice și RNP-Romsilva să identifice toate cazurile în care terenurile forestiere deținute de societăți comerciale la care, în anul 1948, Statul român era acționar majoritar, dar pentru care, în perioada 2000-2011, s-a reconstituit dreptul de proprietate numai în favoarea unor persoane fizice sau juridice de la care societățile comerciale în cauză au cumpărat terenurile forestiere care au constituit obiectul retrocedării.
• Constituirea unei comisii speciale formată din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Comisia ar urma să analizeze istoricul și situația juridică a marilor proprietăți forestiere din perioada 1920-1990, în sprijinul elaborării unei documentații solide în susținerea cauzelor complexe/dificile aflate pe rolul instanțelor. De asemenea, comisia ar trebui să analizeze situațiile în care există indicii de încălcare a legii prin reconstituirea în mod abuziv a dreptului de proprietate a unor suprafețe de fond forestier mai mari de 10 ha, în favoarea unor persoane fizice și juridice în perioada 2000-2011.
• Ministerul Finanțelor Publice împreună cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice să inițieze un proiect de hotărâre de guvern prin care să se instituie obligația primarilor și prefecților de a anunța de îndată Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și RNP-Romsilva atunci când s-au deschis acțiuni în instanță împotriva hotărârilor luate de Comisiile județene de fond funciar, pentru a da posibilitatea reprezentanților legali ai statului de a interveni în procese pe calea intervenției principale sau a celei accesorii.
• Modificarea și completarea cadrului legislativ care reglementează retrocedarea suprafețelor din fondul forestier – proprietate publică a statului și crearea premizelor legale în vederea reanalizării retrocedărilor care au avut ca obiect fondul forestier/pădurile, astfel încât să fie posibilă înlăturarea prejudiciilor produse, recuperarea și redobândirea în proprietatea publică a statului a suprafețelor retrocedate abuziv.