Curentul electric - aport covârșitor în creșterea prețurilor de consum: componenta asta e reglementată sau nu? - CursDeGuvernare.ro
joi

28 octombrie, 2021

Curentul electric – aport covârșitor în creșterea prețurilor de consum: componenta asta e reglementată sau nu?

4 martie, 2021

Prima lună a anului curent a adus o majorare surpriză a indicelui prețurilor de consum (IPC). După ce inflația scăzuse la 2,04% pe întreg anul 2020, ne-am trezit brusc cu o majorare de 1,33% doar în luna ianuarie.

Dincolo de scumpirea conjuncturală a carburanților, aproape două treimi din avansul general al prețurilor în prima lună a anului au venit din partea creșterii cu 18,38% a tarifelor la energia electrică.

Ponderea relativ ridicată a curentului electric furnizat către gospodării în coșul de consum după care se calculează IPC (4,64%), a condus la o influență de 0,85 puncte procentuale pe acest indice. Care ar fi fost încă și mai mare dacă s-ar fi utilizat fosta pondere de 4,79%, folosită pe parcursul anului trecut.


În context, reamintim că estimarea oficială de inflație pentru întreg anul 2021 este de 2,5%. Ceea ce ar lăsa un spațiu de majorare a prețurilor per total de doar 1,15% pentru următoarele 11 luni adică o medie mai mică de 0,1% lunar. Mai mult, indicele CORE2, aflat teoretic sub influența politicii monetare a urcat brusc, de la doar 0,16%, cea mai mică valoare lunară din 2020 până la 1,44%, chiar peste IPC. Motivul direct, trecerea energiei electrice de la produse reglementate la produse cu preț liberalizat.

Toate ca toate, până când am primit prima factură de curent electric pe 2021, suprapusă aproape integral pe luna ianuarie a.c. Costul de circa 150 lei care a trebuit achitat era împărțit în două: 88 lei componente REGLEMENTATE și 62 lei componente „NEGOCIATE”. Am pus ghilimele deoarece tariful per kWh consumat a fost păstrat (caz fericit) la nivelul de anul trecut.

Ceea ce ridică semne de întrebare. În primul rând, ce caută energia electrică printre produsele liberalizate în coșul de consum din moment ce aproape trei cincimi, adică majoritatea sumei plătite, este constituită din tot felul de componente reglementate, precum tarife de distribuție, extragere din rețea, introducere în rețea, servicii sistem, certificate verzi, acciză sau cogenerare.

Al doilea, dacă într-un caz particular destul de răspândit (furnizorul principal este din zona Capitalei), nu s-au majorat tarifele pe kWh-ul consumat, de unde o fi ieșit media de peste 18% de scumpire anunțată oficial ? Mai ales că cea mai mare majorare din factură, cea de la tariful de extragere energie electrică din rețea, este de 15,2% ?


Al treilea, am luat factura anterioară „liberalizării”, am făcut abstracție de tot „pomelnicul” înșirat întru justificarea plății solicitate și am avut marea supriză de a constata, după împărțirea neaoșă a sumei solicitate la cantitatea de energie efectiv consumată, să rezulte exact același preț de 0,65 lei/kWh.

Întrucât comunicatul INS referitor la inflație făcea trimitere la anumite precizări, vi le prezentăm in extenso, cu observația că se face referire doar la o medie ponderată (cum ?) între „tarifele pentru ofertele concurențiale și cele pentru serviciul universal”. Adică cele care ar fi doar ceva mai mult de două cincimi din suma facturată, în cazul de față.

INS : Precizări suplimentare privind modul de calcul al indicelui de preț pentru energie electrică

Pentru a comensura evoluția prețurilor privind energía electrică pentru consumatorii casnici, începând din luna ianuarie 2021, se calculează o medie ponderată între tarifele pentru ofertele concurențiale și cele pentru serviciul universal. La stabilirea structurii pieței de energie electrică s-au utilizat datele furnizate de către A.N.R.E și de către furnizorii de ultimă instanță.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Rămâne ca aceste nedumeriri (cu implicații majore pe nivelul de trai) să dispară cu timpul, pe măsură ce vom afla cât costă, de fapt, un kilowatt-oră și cu cât s-a majorat el în 2021 față de 2020. La o factură medie, de bun-simț pentru o casă de două-trei camere, cum ar avea majoritatea românilor.

Eventual să aflăm cum rămâne cu liberalizarea unui tarif care este reglementat în proporție de aproape 60%. Reglementare prin care poate fi ajustat discret, pe ici, pe colo, prin părțile esențiale, chiar fără legătură cu „componentele negociate”.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr