Mai multe companii europene sunt aproape de a semna un acord comercial cu Azerbaidjan care va permite livrarea de gaze naturale spre Europa prin conducte și după ce acordul de tranzit al gazelor intre Rusia și Ucraina va expira la 1 ianuarie 2025, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.
Potrivit unor surse apropiate negocierilor, o serie de companii din Ungaria și Slovacia sunt aproape de semnarea unui contract privind livrarea unei cantități cuprinse între 12 și 14 miliarde metri cubi de gaze pe an din Azerbaidjan. Livrările se vor face prin aceeași rețea de conducte care acum transportă gaze naturale rusești via Ucraina spre Uniunea Europeană.
Practic, livrările de gaze din Azerbaidjan vor înlocui gazele rusești pe care Europa le primește acum conform acordului de tranzit dintre Rusia și Ucraina. Contractul va avea nevoie să includă și un așa-numit „acord swap” între Azerbaidjan și Rusia, pentru că Azerbaidjan nu dispune de cantitățile necesare pentru a înlocui actualele livrări rusești.
Imediat după anunțarea progreselor în discuțiile dintre cumpărătorii europeni și Azerbaidjan, prețul de referință la gaze naturale pe piața din Europa a scăzut cu până la 8,1%, dar ulterior a recuperat o parte din pierderi.
UE va continua importul de gazele rusești cu eticheta „gaze azere”
Dacă va fi parafat acest acord, tranzacțiile „swap” ar fi mecanismul cel mai viabil pe termen scurt din cauza problemelor de capacitate legate de transportul de gaze prin conducte în Azerbaidjan. Rusia va continua să furnizeze gaz (etichetat „gaz azer”) Ucrainei, în timp ce Azerbaidjanul va primi gaz de la Rusia (etichetat „gaz rusesc”). În termeni simpli, nu ar exista nicio schimbare în fluxurile de gaze: companiile din UE vor cumpăra gaz din Azerbaidjan, care va cumpăra gaz din Rusia.
Însă un astfel de aranjament ar avea mai multe limitări. Azerbaidjanul nu produce suficient gaz pentru a înlocui complet fluxurile rusești către Europa pe termen scurt. Deși Azerbaidjanul are un acord pentru a-și dubla exporturile de gaze către UE la cel puțin 200 TWh până în 2027, producția sa de gaze nu a crescut semnificativ în ultimii ani, în timp ce consumul intern este în creștere. Fără contracte încheite pe termen lung cu firme europene, Baku nu poate asigura finanțarea pentru creșterea producției în Marea Caspică. Țări precum Slovacia și Ungaria ar putea lua în considerare astfel de contracte odată ce acordurile lor cu Gazprom se încheie, dar acest lucru nu este garantat, scrie Bruegel.org
Finalizarea acestui acord ar putea ajuta la stabilizarea prețurilor, care recent au fost destul de volatile. Cu toate acestea, Comisia Europeană a apreciat că securitatea energetică a regiunii nu va fi pusă în pericol după expirarea acordului de tranzit dintre Rusia și Ucraina. Slovacia și Austria se numără printre țările europene care continuă să importe gaze naturale prin conducte.
Conform acordului comercial, Socar (compania energetică de stat din Azerbaidjan) ar livra gaze la punctul Sudzha amplasat la granița dintre Rusia și Ucraina. De acolo, gazele vor fi preluate de grupul ungar MVM Zrt. și cel slovac Slovensky Plynarensky Priemysel AS, care le vor aduce în Europa. Orice acord comercial va avea nevoie de sprijinul politic al autorităților ucrainene, pentru a permite operatorului rețelei de gazoducte din Ucraina să rezerve capacitate.
UE mai importă 5% din necesar din Rusia
Grupul austriac OMV a informat că și-a diversificat contractele de aprovizionare și poate continua să livreze gaze către clienții săi chiar dacă livrările din Rusia vor fi oprite.
Înainte de război, Gazprom furniza Europe mai mult de o treime din necesarul său de gaze naturale, dar între timp regiunea și-a diversificat sursele de aprovizionare. UE se bazează în prezent mai mult pe alți furnizori, inclusiv Norvegia, Africa de Nord, Azerbaidjan și gaze naturale lichefiate de pe piața mondială, cota rusiei scăzând la 5% din total importuri.
Un eventual acord ar permite Ucrainei să primească în continuare tarifele de tranzit pentru utilizarea rețelei sale de conducte, care în ultimii ani au adus la bugetul Ucrainei aproximativ 800 de milioane de dolari pe an. Pentru Azerbaidjan, acordul ar consolida legăturile sale energetice cu Europa.
***