Cum te refaci după criză: studiu de caz – Irlanda

Pe 31 martie, Irlanda avea de făcut o plată de 3,1 miliarde euro în contul datoriilor pe care are de achitat în urma salvării sistemului bancar. Este o sumă echivalentă cu aproape 2% din PIB, care face parte dintr-un program guvernamental mai amplu, care se întinde pe 20 de ani şi care va avea un cost de 48 miliarde euro, adică 30% din PIB.

Dublinul a lansat propunerea de a restructura suma de 30,9 miliarde euro, sub forma unor bilete la ordin, utilizată pentru a-şi recapitaliza băncile cu probleme. Soluţia mai avantajoasă ar fi înlocuirea acestor bilete la ordin cu o finanţare pe termen lung din partea Fondului European de Stabilitate Financiară.

De o mărime echivalentă cu cea a 70% din economia Greciei, economia Irlandeză a arătat că este capabilă poate să-şi reia creşterea. După ce reuşise un ritm mediu de creştere de 6% pe an în perioada 1995 – 2007, a urmat un uşor recul în perioada 2008 – 2009 şi o stabilizare a performanţelor în 2010 – 2011 (vezi tabelul). Creşterea PIB în 2011 a fost de 0,7%.

Evoluţia PIB – ului Irlandei în perioada 2007 – 2011

În condiţiile în care datoria publică rămâne la 105,8% la finele lui 2011, preschimbării datoriei cu una similară, dar la o dobândă mai avantajoasă, ţinând cont că ţara nu a apelat la diminuări consistente cum a fost cazul Greciei, ar fi de bun-simţ pentru factorii de decizie europeni. Mai ales că întoarcerea ţării pe pieţele internaţionale de capital este prevăzută de a-abia pentru anul 2013.

De asemeni, amânarea plăţilor prevăzute pentru 2012 şi 2013, ar elibera o sumă importantă pentru achitarea vârfului de sarcină din 2014, cifrat la 8,3 miliarde euro. Adică nu mai puţin de 1.800 de euro pe fiecare dintre cei 4,6 milioane locuitori ai ţării.

Mentalitatea acestor cetăţeni, care au suferit drastice reduceri ale nivelului de trai, dar au înţeles să treacă peste dificultăţi şi să continue creşterea economică ar trebui recompensată.

În 2011, consumul gospodăriilor a scăzut cu 2,7% iar cel guvernamental cu 3,7%, în timp ce exportul net a crescut cu nu mai puţin de 7,25 miliarde euro. Rămâne ca Fondul European de Stabilitate Financiară şi pieţele de export tradiţionale să cupleze la efortul irlandez.