Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Cum se schimbă de la o lună la alta prognozele marilor indicatori macro, din cauza ritmului dezechilibrelor

de Adrian N Ionescu , 11.3.2019

Marile incertitudini provocate de politicile guvernamentale, dar și de mediul extern, au determinat, în numai câteva luni, mari variaţii ale prognozelor unora dintre cele mai mari bănci din România.

Prognozele privind deficitul de cont curent, costul finanțării statului și cursul de schimb al monedei naționale s-au schimbat consistent din octombrie încoace.

În unele cazuri, estimările s-au schimbat și de la o lună la alta, în această perioadă.

Deficitul de cont curent

Cele mai afectate sunt previziunile privind deficitul de cont curent, determinate mai ales de dezechilibrul comercial, rezultat  al politicilor guvernamentale, care au stimulat mai mult importurile decât exporturile.

Variațiile prognozelor sunt mari, fie atunci când arată adâncirea deficitului de cont curent, ca în cazul BCR, fie atunci când o reduc, ca în cazul evoluției estimărilor Băncii Transilvania (BT), sau ale ING – Sucursala București.

Iată prognozele pentru 2018, respectiv 2019, emise la diferite date.

Estimările oficiale au avut propria contribuție la variațiile celor ale analiștilor, mai ales după apariția bugetului de stat , bazat pe postulatul unei creșteri a PIB de 5,5% pe 2019, până la 1.022 miliarde de lei, emis cu generozitate de Comsia Naționale de Statistică și Prognoză.

În schimb, analiștii bancari și-au revizuit în jos prognozele de creștere economice, ceea ce înseamnă inclusiv diminuarea consumului, respectiv a presiunii importurilor.

Astfel, ING Sucursale București a devenit, cronologic după Banca Transilvania, a doua bancă din România care prevede o creștere economică maimică de 3%, în ajustare de la de la 3,5%.

Costul finanţării statului

La rândul lor, prognozele privind costul pe 2019 al finanțării statului pe termen lung au variat mult.

În acest caz analizele trebuie să concilieze efectele politicilor guvernamentale interne cu cele ale tendințelor de pe marile piețe financiare globale.

În ultima perioadă influența mediului extern pare să se fi accentuat, cea a mediului intern fiind deja „inclusă în preț”, ca urmare a dificultăților de construcție a bugetului de stat, vizibile încă din octombrie.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

ING spune chiar că reducerea previziunii sale privind randamentul mediu pe 2019 la titlurile de stat s-a bazat „exclusiv de considerente externe, legată de politica FED”.

Federal Reserve (FED, banca centrală a SUA) şi-a îmblânzit politica de majorare a creşterii dobânyilor de referinţă, iar efectele s-au făcut simţite mai ales la nivelul costurilor statelor emergente.

„Curba randamentelor din România a încorporat evoluțiile macro-financiare globale și europene și factorii interni (inclusiv incertitudinile din sfera politicii economice) în prima lună a anului curent”, spune un raport BT din 5 martie.

Nu mai departe de această săptămână, curba randamentelor s-a deplasat în jos pe scadențele scurte și la 10 ani s-a consolidat la o rata de dobândă de 4,67%, spune raportul citat.

Recent, Ministerul de Finanțe a atras mai mult decât îşi propusese prin redeschiderea unei emisiuni de titluri scadente în iunie 2023 (635 mil. lei faţă de programul de 400 mil. lei, la un cost mediu anual de 4.08%).

Totuşi, „randamentele româneşti reveniseră pe creştere după informaţiile protrivit cărora S&P ar putea reduce perspectiva ratingului”, nota Erste Group Research (EGR) în 4 martie.

„Randamentele nominale ale României ar avea destul spaţiu să scadă în cazul unei mai mari clarităţi a politicilor economice”, mai spune raportul EGR.

Scăderea randamentelor la titlurile de stat semnalează, în general,  creşterea încrederii în capacitatea de plată a guvernului emitent.

Randamentul este invers proporţional cu preţul la care investitorii sunt dispuşi să cumpere sau să scape de titlurile respective.

Cursul leului

Mai constante decât celelalte, previziunile privind deprecierea monedei naţionale, o consecinţă a deficitului de cont curent, arată nerealismul cursului pe care s-a construit cu mare greutate bugetul de stat pe 2019  (4,67 lei/ euro).

De sănătatea construcţiei bugetare s-au îndoit mediul de afaceri şi toţi analiştii neînregimentaţi în politicile guvernamentale.

Factorul OUG 114

Estimările variază uneori chiar şi de la o lună la alta.

Astfel, Banca Transilvania a estimat în februarie un curs mediu de 4,75 lei/euro în februarie, înainte de a ajunge la 4,77 în prezent.

La fel s-a întâmplat şi cu prognozele privind costul finanţării statului pe termen lung, în contextul apariţiei OUG 114 şi al negocierilor care au urmat după intrarea în vigoare a acesteia.

Astfel, rata medie de dobândă pe 2019 a titlurilor de stat la scadenţa de 10 ani a fost estimată la 5,5% în februarie, iar apoi la 5,3% în martie, în rapoartele Băncii Transilvania.

La fel, randamentul titlurilor de stat la sfârşitul anului 2017 la 10 ani (indicator compatibil cu dobânda) a fost estimat la 5,40% la începtul lunii februarie, iar apoi la 5,20% o lună mai târziu, în rapoartele Erste Group Research, care folosesc cercetarea analiştilor BCR.

Aceste variaţii în minus îşi pot găsi explicaţia şi în negocierile post factum dintre Ministerul de Finanţe şi sectorul bancar.

Unul dintre rezultatele urmărite a fost, printre altele, scoaterea titlurilor de stat din baza de active asupra cărora să se aplice taxa bancară impusă de OUG 114.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Curs de schimb EUR/RON 4,89, inflație 4,04% – anticipații pe orizont 12 luni în indicatorii CFA Romania

Vladimir Ionescu

In luna ianuarie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Society Romania a crescut fata de luna anterioara cu 2,2 puncte pana la valoarea… Mai mult

Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Mass-media și politicienii să evite senzaționalul

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult