Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Cronicile

Cum se schimbă de la o lună la alta prognozele marilor indicatori macro, din cauza ritmului dezechilibrelor

de Adrian N Ionescu , 11.3.2019

Marile incertitudini provocate de politicile guvernamentale, dar și de mediul extern, au determinat, în numai câteva luni, mari variaţii ale prognozelor unora dintre cele mai mari bănci din România.

Prognozele privind deficitul de cont curent, costul finanțării statului și cursul de schimb al monedei naționale s-au schimbat consistent din octombrie încoace.

În unele cazuri, estimările s-au schimbat și de la o lună la alta, în această perioadă.

Deficitul de cont curent

Cele mai afectate sunt previziunile privind deficitul de cont curent, determinate mai ales de dezechilibrul comercial, rezultat  al politicilor guvernamentale, care au stimulat mai mult importurile decât exporturile.

Variațiile prognozelor sunt mari, fie atunci când arată adâncirea deficitului de cont curent, ca în cazul BCR, fie atunci când o reduc, ca în cazul evoluției estimărilor Băncii Transilvania (BT), sau ale ING – Sucursala București.

Iată prognozele pentru 2018, respectiv 2019, emise la diferite date.

Estimările oficiale au avut propria contribuție la variațiile celor ale analiștilor, mai ales după apariția bugetului de stat , bazat pe postulatul unei creșteri a PIB de 5,5% pe 2019, până la 1.022 miliarde de lei, emis cu generozitate de Comsia Naționale de Statistică și Prognoză.

În schimb, analiștii bancari și-au revizuit în jos prognozele de creștere economice, ceea ce înseamnă inclusiv diminuarea consumului, respectiv a presiunii importurilor.

Astfel, ING Sucursale București a devenit, cronologic după Banca Transilvania, a doua bancă din România care prevede o creștere economică maimică de 3%, în ajustare de la de la 3,5%.

Costul finanţării statului

La rândul lor, prognozele privind costul pe 2019 al finanțării statului pe termen lung au variat mult.

În acest caz analizele trebuie să concilieze efectele politicilor guvernamentale interne cu cele ale tendințelor de pe marile piețe financiare globale.

În ultima perioadă influența mediului extern pare să se fi accentuat, cea a mediului intern fiind deja „inclusă în preț”, ca urmare a dificultăților de construcție a bugetului de stat, vizibile încă din octombrie.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

ING spune chiar că reducerea previziunii sale privind randamentul mediu pe 2019 la titlurile de stat s-a bazat „exclusiv de considerente externe, legată de politica FED”.

Federal Reserve (FED, banca centrală a SUA) şi-a îmblânzit politica de majorare a creşterii dobânyilor de referinţă, iar efectele s-au făcut simţite mai ales la nivelul costurilor statelor emergente.

„Curba randamentelor din România a încorporat evoluțiile macro-financiare globale și europene și factorii interni (inclusiv incertitudinile din sfera politicii economice) în prima lună a anului curent”, spune un raport BT din 5 martie.

Nu mai departe de această săptămână, curba randamentelor s-a deplasat în jos pe scadențele scurte și la 10 ani s-a consolidat la o rata de dobândă de 4,67%, spune raportul citat.

Recent, Ministerul de Finanțe a atras mai mult decât îşi propusese prin redeschiderea unei emisiuni de titluri scadente în iunie 2023 (635 mil. lei faţă de programul de 400 mil. lei, la un cost mediu anual de 4.08%).

Totuşi, „randamentele româneşti reveniseră pe creştere după informaţiile protrivit cărora S&P ar putea reduce perspectiva ratingului”, nota Erste Group Research (EGR) în 4 martie.

„Randamentele nominale ale României ar avea destul spaţiu să scadă în cazul unei mai mari clarităţi a politicilor economice”, mai spune raportul EGR.

Scăderea randamentelor la titlurile de stat semnalează, în general,  creşterea încrederii în capacitatea de plată a guvernului emitent.

Randamentul este invers proporţional cu preţul la care investitorii sunt dispuşi să cumpere sau să scape de titlurile respective.

Cursul leului

Mai constante decât celelalte, previziunile privind deprecierea monedei naţionale, o consecinţă a deficitului de cont curent, arată nerealismul cursului pe care s-a construit cu mare greutate bugetul de stat pe 2019  (4,67 lei/ euro).

De sănătatea construcţiei bugetare s-au îndoit mediul de afaceri şi toţi analiştii neînregimentaţi în politicile guvernamentale.

Factorul OUG 114

Estimările variază uneori chiar şi de la o lună la alta.

Astfel, Banca Transilvania a estimat în februarie un curs mediu de 4,75 lei/euro în februarie, înainte de a ajunge la 4,77 în prezent.

La fel s-a întâmplat şi cu prognozele privind costul finanţării statului pe termen lung, în contextul apariţiei OUG 114 şi al negocierilor care au urmat după intrarea în vigoare a acesteia.

Astfel, rata medie de dobândă pe 2019 a titlurilor de stat la scadenţa de 10 ani a fost estimată la 5,5% în februarie, iar apoi la 5,3% în martie, în rapoartele Băncii Transilvania.

La fel, randamentul titlurilor de stat la sfârşitul anului 2017 la 10 ani (indicator compatibil cu dobânda) a fost estimat la 5,40% la începtul lunii februarie, iar apoi la 5,20% o lună mai târziu, în rapoartele Erste Group Research, care folosesc cercetarea analiştilor BCR.

Aceste variaţii în minus îşi pot găsi explicaţia şi în negocierile post factum dintre Ministerul de Finanţe şi sectorul bancar.

Unul dintre rezultatele urmărite a fost, printre altele, scoaterea titlurilor de stat din baza de active asupra cărora să se aplice taxa bancară impusă de OUG 114.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Viorica Dăncilă și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă și-a depus, joi, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale, social-democrații anunțând că au depus în susținerea candidatului PSD dosare conținând… Mai mult

Europa

Oficial / Laura Codruța Kovesi va fi primul șef al Parchetului European

Vladimir Ionescu

Laura Codruța Kovesi a fost votată de Consiliul UE pentru funcția de procuror-șef european, a anunțat joi PNL. Formal, mai rămâne doar votul în plenul… Mai mult

Stiri

Directorul Transelectrica a fost demis. Parchetul s-a autosesizat pentru folosirea actelor false de studii

Vladimir Ionescu

Consiliul de Supraveghere al Transelectrica l-a revocat din funcție pe președintele Directoratului Companiei, Marius Dănuț Carașol (foto), joi dimineață, după ce Politehnica București a confirmat… Mai mult

Stiri

Fed a anunțat o reducere modestă a dobânzilor din SUA, spre nemulțumirea președintelui Donald Trump

Vladimir Ionescu

Banca centrală americană (Fed) a anunțat miercuri o reducere modestă a dobânzilor-cheie de politică monetară, cu un sfert de punct, a doua în două luni,… Mai mult

Stiri

Liceele unde rata de promovare a Bacalaureatului a fost 0% nu mai pot face înscrieri în clasa a IX-a

Mariana Bechir

Liceele unde niciun absolvent nu a promovat Bacalaureatul din iulie 2019 nu pot face înscrieri în clasa a IX-a, conform Ordinului de Ministru 5090/2019 privind… Mai mult

Stiri

România – singura țară europeană în care bărbații muncesc part-time mai mult decât femeile

Marin Pana

România figurează pe locul șase în UE, în topul țărilor unde este mai dificil de găsit o slujbă cu normă întreagă, cu o proporție de… Mai mult

Europa

Italia: Venitul de cetățenie, ”vârful de lance” al programului economic al Mișcării 5 Stele, impact nesemnificativ asupra creșterii economice

Alexandra Pele

Venitul de cetățenie, o formă de ajutor social destinată persoanelor cu salarii mici sau șomerilor în căutare de muncă, va avea o contribuție extrem de… Mai mult