La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Cum se schimbă de la o lună la alta prognozele marilor indicatori macro, din cauza ritmului dezechilibrelor

de Adrian N Ionescu , 11.3.2019

Marile incertitudini provocate de politicile guvernamentale, dar și de mediul extern, au determinat, în numai câteva luni, mari variaţii ale prognozelor unora dintre cele mai mari bănci din România.

Prognozele privind deficitul de cont curent, costul finanțării statului și cursul de schimb al monedei naționale s-au schimbat consistent din octombrie încoace.

În unele cazuri, estimările s-au schimbat și de la o lună la alta, în această perioadă.

Deficitul de cont curent

Cele mai afectate sunt previziunile privind deficitul de cont curent, determinate mai ales de dezechilibrul comercial, rezultat  al politicilor guvernamentale, care au stimulat mai mult importurile decât exporturile.

Variațiile prognozelor sunt mari, fie atunci când arată adâncirea deficitului de cont curent, ca în cazul BCR, fie atunci când o reduc, ca în cazul evoluției estimărilor Băncii Transilvania (BT), sau ale ING – Sucursala București.

Iată prognozele pentru 2018, respectiv 2019, emise la diferite date.

Estimările oficiale au avut propria contribuție la variațiile celor ale analiștilor, mai ales după apariția bugetului de stat , bazat pe postulatul unei creșteri a PIB de 5,5% pe 2019, până la 1.022 miliarde de lei, emis cu generozitate de Comsia Naționale de Statistică și Prognoză.

În schimb, analiștii bancari și-au revizuit în jos prognozele de creștere economice, ceea ce înseamnă inclusiv diminuarea consumului, respectiv a presiunii importurilor.

Astfel, ING Sucursale București a devenit, cronologic după Banca Transilvania, a doua bancă din România care prevede o creștere economică maimică de 3%, în ajustare de la de la 3,5%.

Costul finanţării statului

La rândul lor, prognozele privind costul pe 2019 al finanțării statului pe termen lung au variat mult.

În acest caz analizele trebuie să concilieze efectele politicilor guvernamentale interne cu cele ale tendințelor de pe marile piețe financiare globale.

În ultima perioadă influența mediului extern pare să se fi accentuat, cea a mediului intern fiind deja „inclusă în preț”, ca urmare a dificultăților de construcție a bugetului de stat, vizibile încă din octombrie.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

ING spune chiar că reducerea previziunii sale privind randamentul mediu pe 2019 la titlurile de stat s-a bazat „exclusiv de considerente externe, legată de politica FED”.

Federal Reserve (FED, banca centrală a SUA) şi-a îmblânzit politica de majorare a creşterii dobânyilor de referinţă, iar efectele s-au făcut simţite mai ales la nivelul costurilor statelor emergente.

„Curba randamentelor din România a încorporat evoluțiile macro-financiare globale și europene și factorii interni (inclusiv incertitudinile din sfera politicii economice) în prima lună a anului curent”, spune un raport BT din 5 martie.

Nu mai departe de această săptămână, curba randamentelor s-a deplasat în jos pe scadențele scurte și la 10 ani s-a consolidat la o rata de dobândă de 4,67%, spune raportul citat.

Recent, Ministerul de Finanțe a atras mai mult decât îşi propusese prin redeschiderea unei emisiuni de titluri scadente în iunie 2023 (635 mil. lei faţă de programul de 400 mil. lei, la un cost mediu anual de 4.08%).

Totuşi, „randamentele româneşti reveniseră pe creştere după informaţiile protrivit cărora S&P ar putea reduce perspectiva ratingului”, nota Erste Group Research (EGR) în 4 martie.

„Randamentele nominale ale României ar avea destul spaţiu să scadă în cazul unei mai mari clarităţi a politicilor economice”, mai spune raportul EGR.

Scăderea randamentelor la titlurile de stat semnalează, în general,  creşterea încrederii în capacitatea de plată a guvernului emitent.

Randamentul este invers proporţional cu preţul la care investitorii sunt dispuşi să cumpere sau să scape de titlurile respective.

Cursul leului

Mai constante decât celelalte, previziunile privind deprecierea monedei naţionale, o consecinţă a deficitului de cont curent, arată nerealismul cursului pe care s-a construit cu mare greutate bugetul de stat pe 2019  (4,67 lei/ euro).

De sănătatea construcţiei bugetare s-au îndoit mediul de afaceri şi toţi analiştii neînregimentaţi în politicile guvernamentale.

Factorul OUG 114

Estimările variază uneori chiar şi de la o lună la alta.

Astfel, Banca Transilvania a estimat în februarie un curs mediu de 4,75 lei/euro în februarie, înainte de a ajunge la 4,77 în prezent.

La fel s-a întâmplat şi cu prognozele privind costul finanţării statului pe termen lung, în contextul apariţiei OUG 114 şi al negocierilor care au urmat după intrarea în vigoare a acesteia.

Astfel, rata medie de dobândă pe 2019 a titlurilor de stat la scadenţa de 10 ani a fost estimată la 5,5% în februarie, iar apoi la 5,3% în martie, în rapoartele Băncii Transilvania.

La fel, randamentul titlurilor de stat la sfârşitul anului 2017 la 10 ani (indicator compatibil cu dobânda) a fost estimat la 5,40% la începtul lunii februarie, iar apoi la 5,20% o lună mai târziu, în rapoartele Erste Group Research, care folosesc cercetarea analiştilor BCR.

Aceste variaţii în minus îşi pot găsi explicaţia şi în negocierile post factum dintre Ministerul de Finanţe şi sectorul bancar.

Unul dintre rezultatele urmărite a fost, printre altele, scoaterea titlurilor de stat din baza de active asupra cărora să se aplice taxa bancară impusă de OUG 114.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Microsoft achită 25 milioane dolari pentru a închide o investigație vizând acte de corupţie în Ungaria

Razvan Diaconu

Compania americană Microsoft a acceptat să achite 25 de milioane de dolari pentru soluţionarea unui litigiu cu Administraţia SUA privind încălcarea reglementărilor anticorupţie în Ungaria.… Mai mult

Stiri

Importurile de gaze în mai 2019, de 353 de ori mai mari decât cele din mai 2018 – date ANRE

Vladimir Ionescu

România a importat în mai 2019 o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului… Mai mult

Stiri

Sistemul informatic al CNAS / Mentența bazei de date – contract acordat în regim de urgență

Vladimir Ionescu

Mentenanța Bazei de Date a sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) va fi atribuit în regim de urgență, luni, după 22… Mai mult

Stiri

Cele mai mari 1.000 de firme din România fac profit tot mai greu. Costurile cresc mai mult decât veniturile

Adrian N Ionescu

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune… Mai mult

Stiri

Iran anunță destructurarea unei rețele CIA: 17 persoane arestate, unele deja condamnate la moarte

Vladimir Ionescu

Autorităţile iraniene au anunţat luni că au arestat 17 persoane, dintre care câteva au fost condamnate la moarte, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a… Mai mult

Stiri

Cardul de sănătate – a 22-a zi de nefuncționare. Reuniune de urgență la Ministerul Sănătății

Razvan Diaconu

Sistemul cardului național de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv, aceasta fiind cea mai gravă avarie de la darea sa în folosință. CNSAS… Mai mult

Stiri

Raport PwC / Industria de media și divertisment din România va atinge 3 miliarde dolari în 2019

Razvan Diaconu

Industria de media și divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creștere cu 7,1% comparativ cu 2018. România… Mai mult