26 septembrie, 2022

Reprezentanții permanenți ai statelor membre la UE, oficiali ai Comisiei și ai Departamentului pentru afaceri externe participă luni la o reuniune de urgență în care vor analiza evoluțiile recente ale conflictului Rusia-Ucraina.

Pe lista subiectelor în care UE speră să găsească o abordare comună se află și problema rușilor care vor să scape de efectele decretului de mobilizare emis de Vladimir Putin.

Rușii stau acum la coadă la granițele țării lor căutând să scape de război, iar UE se confruntă cu apeluri de a-i lăsa să intre. Președintele Consiliului, Charles Michel, este unul dintre cei care este în favoarea deschiderii granițelor pentru ruși.

Opinie majoritară în statele fost comuniste: rușii să stea și să lupte împotriva lui Vladimir Putin


Câteva state membre au anunțat clar că nu acceptă o astfel de decizie politică.

Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbegis, a anunțat luni că țara sa nu va urma îndemnul lui Charles Michel. ”Lituania nu va acorda azil celor care pur și simplu fug de responsabilitate. Rușii ar trebui să rămână și să lupte. Împotriva lui Putin”, a spus oficialul lituanian.

Ministrul de Interne al Estoniei, Lauri Laanemets, a numit invazia Ucrainei de către Rusia „responsabilitatea colectivă a cetățenilor ruși” și a susținut că a-i primi pe cei care fug de un posibil serviciu militar ar încălca sancțiunile Uniunii Europene care vizează Moscova.

Ministrul de externe al Letoniei, Edgars Rinkevics, a scris pe Twitter: „Din motive de securitate, Letonia nu va elibera vize umanitare sau de altă natură acelor cetăţeni ruşi care evită mobilizarea”.


Ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, a spus că mobilizarea lui Putin oferă ”motive pentru o politică mai strictă în materie de vize”. Guvernul finlandez, care se teme că va deveni o țară de tranzit pentru ruși, a anunțat, vineri, că va opri orice rus încearcă să intre în țară cu o viză turistică.

Autoritățile poloneze nu au anunțat oficial o linie față de solicitanții de azil ruși, dar un diplomat polonez a oferit EUobserver o indicație despre sentimentul de la Varșovia: „Statele baltice și Polonia nu trebuie să primească fugarii ruși”.

Slovenia și Slovacia au atitudini similare față de rușii care fug din țară.

Germania face opinie separată

La polul opus, Germania. Ministrul de Interne Nancy Faeser a declarat FAZ că Germania va acorda azil rușilor care se opun mobilizării decise de Vladimir Putin.

Ministrul Justiției, Marco Buschmann, are o opinie similară: ”Oricine urăște calea aleasă de Putin și iubește calea democrației este binevenit în Germania”.

Efect al mobilizării: exod

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în timpul weekend-ului, o creștere de 80% față de săptămâna precedentă, au anunțat autoritățile finlandeze, luni, în condițiile în care fluxul de ruși care încearcă să scape de mobilizare a crescut puternic, scrie Reuters.

La graniţa cu Georgia stau la coadă peste 2500 de maşini şi chiar punctele de trecere spre Mongolia sunt luate cu asalt. Trecerea spre Georgia, cu mașina, durează mai mult de opt ore din cauza aglomerației.

Imediat după anunțul mobilizării, rușii înstăriți cu vârsta de încorporare au plecat cu curse aeriene spre Tailanda, Dubai sau Turcia.

(Citește și: ”Rusia / Val de plecări după anunțul mobilizării, companiile aeriene rusești nu mai vând bilete celor apți de armată”)

Proteste în Rusia față de mobilizare

Peste 2000 de oameni au fost arestaţi, în ultimele zile, în Rusia, la manifestaţiile împotriva mobilizării decretate de Vladimir Putin.

Luni au luat o amploare deosebită protestele din Daghestan, provincie din care provin numeroşi soldaţi ucişi pe fronturile din Ucraina.

Deşi sunt ilegale, manifestaţiile împotriva mobilizării au avut loc nu doar în Daghestan ci în toată Rusia. Sâmbătă, aproape 800 de protestatari au fost arestaţi la Moscova, Sankt Petersburg şi în alte zeci de localităţi. Iar în cel puţin trei oraşe, comisariatele militare au fost atacate cu cocktailuri Molotov.

Nemulţumirea este sporită şi de modul haotic în care se desfăşoară încorporarea.

(Citește și: ”Mobilizarea merge rău: Vladimir Putin l-a destituit pe generalul de armată Dmitri Bulgakov, însărcinat cu logistica”)

Deşi, oficial, mobilizarea ar trebui să fie parţială, în multe locuri armata pare hotărâtă să-i înroleze pe toţi cei disponibili, chiar dacă sunt în vârstă, bolnavi sau fără experienţă militară. Iar armele pe care le primesc sunt uneori ruginite şi imposibil de folosit.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: