USR PLUS susține că nu a existat un acord în Coaliția de guvernare pe așa numitul Program ”Angel Saligny”, astfel că urmează, potrivit liderilor, să prezinte în Coaliție o serie de propuneri de clarificare, astfel încât acest program ”să nu repete gravele erori ale precedentelor programe PNDL”.
O discuție pe fondul problemei nu a avut loc în Coaliție, afirmă ministrul Cristian Ghinea, care speră ”să existe, în sfârșit, o discuție aplicată pe acest proiect, pe criterii, înainte de ședința de guvern”.
Premierul Florin Cîţu a anunţat că Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” va fi aprobat în şedinţa de guvern din această săptămână, înainte ca rectificarea bugetară să fie aprobată.
Guvernul a dezbătut pe 13 august, în primă lectură, Programul naţional de investiţii “Anghel Saligny”, care va avea un buget de 50 de miliarde de lei şi se va întinde pe cel puţin 6 ani.
După ședința de guvern din 13 august, USR PLUS a emis un comunicat în care a anunțat: „În ciuda declarațiilor din spațiul public nu a existat un acord în coaliție pe acest program. USR PLUS susține organizarea unei dezbateri largi pe tema programului de dezvoltare locală pentru a nu repeta ceea ce a făcut PSD”.
(Citiți și: ”Anunț USR PLUS – Nu există acord în Coaliție pe programul ”Anghel Saligny”, nu susținem programe tip PNDL”)
Clarificările solicitate de USR PLUS
Într-o declarație acordată CursDeGuvernare, ministrul Cristian Ghinea spune: ”Dacă din guvern ieșim cu o formă care să dea societății garanția că nu se repetă poveștile din PNDL, atunci va fi OK”.
Detaliile, mai spune ministrul Ghinea, ar trebui discutate în prealabil în Coaliție, înainte de ședința de guvern din această săptămână.
”Vom face săptămâna viitoare câteva propuneri în cadrul Coaliției și în Guvern, sunt idei care au reieșit din dialoguri pe care le-am avut cu primarii noștrii”, a declarat ministrul Ghinea. Aceste propuneri, și justificările acestora, sunt:
1. Complementaritate a investițiilor cu fondurile europene și cu PNRR. ”Cred că se poate respecta asta dacă rămânem pe 3 zone de investiții: gaze naturale, drumuri județene și comunale, canalizare-apă”.
2. Înființarea unei Unități de implementare. ”Anghel Saligny nu are deocamdată așa ceva. Trebuie să existe proceduri și dacă se urmează procedurile europene suntem mulțumiți. Fondurile europene au o procedură de evaluare, asta înseamnă că nu dă cineva din minister bani ”din pix”, ci ai evaluatori – interni sau externi.
3. Renunțarea la procedura ”primul venit, primul servit”. ”Noi am încurajat prin PNDL proiecte proaste și grăbite. Trebuie să evaluăm proiectele primite și le finanțăm pe cele mai bune. Pentru că vom avea un cadrul legislativ nou, proiectele vechi, care nu au prins finanțare prin PNDL 2, trebuie să fie analizate și evaluate. Ar trebui reluată de la zero procedura ”
4. Cofinanțare asigurată de autorități locale. ”Una e când guvernul central îți dă 100% ceva, alta e când pui și tu ceva. Putem să introducem ceva ce nu se acceptă pe fonduri europene: contribuții în natură. Sunt multe primării care și-au luat utilaje, ar putea să le pună să lucreze în proiect, de exemplu. Sau chiar muncă voluntară, să contribuie cu oameni care să muncească. Poate fi considerată cofinanțare.”
5. Standarde de cost. ”Foarte important, asta a fost o catastrofă. Inițial, PNDL a avut standarde de cost, cele referitoare la investiții publice. Dar, la un moment dat, a decis Dragnea că se desființează standardele de cost. De la acel moment, în PNDL totul costa cât voia primarul, or asta e invitație la furt”.
6. Impact minim pe deficit. ”Nu vrem ca aceste programe de investiții, care sunt populare politic, să se deruleze fără spațiu bugetar. Suntem o țară aflată în procedură de deficit excesiv, suspendată, e drept, dar ea există, nu uită nimeni de ea. Pe de-o parte, noi abia ne-am chinuit să facem loc în deficitul bugetar împrumuturilor din PNRR, pe de altă parte venim și spunem că am găsit comoara lui Aladin. Nu. Asta nu e problema Ministerului Dezvoltării, e problema întregului guven și cred că trebuie să fim realiști în promisiuni.”
7. Sistem informatic dedicat. ”Înțeleg că deja se lucrează la Ministerul Dezvoltării. La MIPE, pentru fondurile europene găsești tot, avem baze de date cu toate proiectele, facturi, absolut tot. La PNDL nu exista așa ceva. Trebuie să avem un sistem informatic în care să găsești tot ce se întâmplă în Anghel Saligny.”
8. Echitate în aprobarea investițiilor. ”Ca să fim siguri că există echitate trebuie să punem două limite. Dacă nu ai fost capabil să finalizezi proiecte PNDL1 și 2 poate că trebuie să le termini întâi pe alea și să aplici după aceea. Și ar mai trebui să existe o limită de proiecte per UAT, adică nu pot fi unii care iau ”fără număr” și alții doar se uită.”
”Obiectivul nu e să cheltui cum vrei, ci cu impact garantat”
”Pentru toate proiectele de investiții din țară, obiectivul nu e să cheltui bani cum vrei, ci să cheltui cu sens și cu impact”, afirmă Cristian Ghinea, care precizează că investiții similare celor vizate de programul Anghel Saligy sunt finanțate și din fondurile europene alocate României prin Bugetul multianual UE.
”Noi am vrea să facem din fonduri europene toate drumurile din țara asta, dar din PNRR și din PO Transport ne concentrăm pe magistralele de autostrăzi.
Rămâne deci întrebarea: de unde să acoperim nevoia de drumuri județene și comunale? Nevoia e mai mare.
Problema cu fondurile europene e următoarea: acestea se deplasează dintr-o zonă de nevoi de secol XX – drumuri, gaze, canalizare, spre nevoi de secol XXI: digitalizare, verde etc.
Din păcate, România nu și-a rezolvat aceste probleme de secol XX, nevoile sunt foarte mari și atunci trebuie să existe o complementaritate între bugetul național, unde nu avem aceste restricții, și fondurile europene”.
Referitor la programul Anghel Saligny, Cristian Ghinea spune că ”am avut o problemă de metodă și o problemă de conținut. Problema de metodă a fost chiar gravă, pentru că s-a anunțat că membrii Coaliției au fost de acord cu programul, ceea ce nu era adevărat. Noi am fost de acord să avem o discuție și o primă lectură pe subiectul acesta.
Poblema legată de conținut: ”am reproșat fostului PNDL impredictibilitatea, posibilitatea de a finanța orice, concurența neloaială făcută fondurilor UE – să nu uităm că a fost o tentativă a Rovanei Plumb de a băga proiecte din PNDL pe fonduri europene, acțiunea care s-a terminat dezastruos. Dacă rezolvăm în Coaliție, atunci suntem OK cu ideea de proiect Anghel Saligny.”
2 răspunsuri
Dar de ce nu pun si conditia desfiintarii SIIJ? Ca ziceau ca nu pot convinge UDMR sa accepte reforme in justitie. Acum au cu ce.
DEFICIENȚELE STRUCTURALE ALE PROGRAMULUI „ANGHEL SALIGNY”
1. IGNORAREA FONDURILOR EUROPENE
În logica majorității programelor guvernamentale de finanțare a lucrărilor publice și Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” ignoră fondurile europene, deși domeniile finanțate se suprapun cu mai multe potențiale finanțări nerambursabile (în special în sectorul infrastructurii rutiere și sistemelor de apă – apă uzată).Principala problema a noului program este ca va fi lansat înainte de lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor finanțate din fonduri europene, venind practic în competiție cu acestea.PNDL 2 ne-a dovedit o deschidere mai mare a unor unități administrativ teritoriale către acest program, față de fondurile europene, deoarece regulile au fost mult mai relaxate.Lipsa de coordonare a Programului „Anghel Saligny” cu programele operaționale și celelalte instrumente finanțate din fonduri europene, evidențiază o lipsă de strategie în abordarea investițiilor publice, cu impact asupra calității proiectelor.
2. AMBIGUITATEA FINANȚĂRII INFRASTRUCTURII DE APĂ – APĂ UZATĂ
Dotarea cu sisteme de alimentare cu apă, de canalizare și epurare reprezintă una dintre deficiențele importante ale infrastructurii tehnico-edilitare.Iar diferențele dintre urban și rural, în privința accesului la sistemele de alimentare cu apă și canalizare este semnificativă (în cazul accesului la canalizare, în mediul rural aproximativ 10% din populație având acces la aceste servicii).Infrastructura de apă – apă uzată evidențiază cel mai clar nevoia corelării Programului „Anghel Saligny” cu programele finanțate din fonduri europene.Nu se precizează tipul de investiții din acest sector, finanțate prin acest program guvernamental și nici cum se va corela cu investițiile realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu cele realizate prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) sau cu cele din fondurile pentru dezvoltare rurală, dacă va mai fi cazul.Lipsa informațiilor referitoare la tipurile de acțiuni sprijinite (în aglomerări de peste 10.000 l.e., peste 2.000 l.e. și/sau sub 2.000 l.e.), corelarea și liniile de demarcare față de investițiile finanțate din fondurile europene, pe fiecare dintre aceste paliere evidențiază o pregătire netemeinică a programului, ceea ce va avea implicații asupra implementării sale, generând riscuri chiar asupra investițiilor finanțate din fondurile europene.
3. TRANSPARENȚA APARENȚĂ ȘI CAPCANA NORMELOR METODOLOGICE
Documentele supuse dezbaterii publice de către MDLPA, cuprind numai proiectul ordonanței de urgență prin care se va implementa programul și nota de fundamentare pentru aceasta.Proiectul OUG pentru aprobarea Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cuprinde asemenea OUG nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), informații generale referitoare la beneficiari, tipuri de investiții, dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se vor realiza investițiile, durata contractelor, etc.Însă informația esențială, exclusă din procesul dezbaterii publice, este cea referitoare la criteriile de prioritizare.Potrivit art. 11 din proiectul OUG supus dezbaterii publice, „criteriile de prioritizare și implementarea programului vor fi detaliate în normele metodologice de aplicare a programului”.Practic, sunt supuse dezbaterii publice aspectele generale, în timp ce elementele determinante ale Programului „Anghel Saligny” vor fi decise, din pix, pe cale administrativă, de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).În aceste condiții sunt întemeiate îngrijorările publice legate de transformarea programului într-un nou PNDL sau PNCIPS, cu alocări discreționare, politizate ale fondurilor publice.Iar termenul de aprobare a normelor metodologice prin ordin de ministru este, conform art. 14, de 10 zile de la data intrării în vigoare a OUG prin care se aprobă implementarea Programului „Anghel Saligny”.Așadar, pe elementele esențiale ale programului, cele care pot determina imparțialitatea alocării fondurilor, dezbaterile vor lipsi sau vor fi pur formale.Nu sunt prezentate nici documentele care vor fi solicitate la depunerea proiectelor în cadrul Programului „Anghel Saligny”, ceea ce ridică un nou semn de întrebare, referitor la posibilitatea selecției pe baze netransparente, lipsite de documentații tehnico-economice, la fel ca în PNDL 2, unde selecția s-a realizat pe baza unor fișe.
4. EFICIENȚA ADMINISTRATIVĂ ÎN PROGRAMUL „ANGHEL SALIGNY”
Asemenea programelor guvernamentale anterioare, nici noul Program Național de Investiții „Anghel Saligny” nu cuprinde, cel puțin în varianta supusă dezbaterii publice, criterii privind eficiența administrativă.Nu sunt prezentate elemente prin care să fie încurajate autoritățile locale care reușesc să-și eficientizeze activitatea, să crească gradul de colectare a veniturilor la bugetul local sau să scadă dependența de alocările de la guvern sau consiliile județene.
5. REFORMA ADMINISTRATIVĂ ȘI COMASAREA VOLUNTARĂ
La nivelul unităților administrativ teritoriale o problemă importantă este reprezentată și gradul mare de dependență al multor localități față de alocările de la consiliile județene și guvern.Sunt unități administrativ teritoriale care nu pot asigura din veniturile proprii, nici măcar cheltuielile de funcționare ale propriului aparat administrativ.Practic, inclusiv pentru plata salariilor funcționarilor din aparatul propriu sunt necesare alocări financiare în fiecare an.Despre investiții nici nu poate fi vorba, astfel încât calitatea vieții oamenilor și reducerea decalajelor de dezvoltare rămân niște dorințe îndepărtate.Iar consecința imediată este migrația (internă sau externă), care va accentua depopularea, cu precădere a localităților rurale și a celor izolate.În aceste condiții, programele guvernamentale de finanțare a lucrărilor publice, mai ales cele gestionate de Ministerul Lucrărilor Publice, care înglobează și administrația publică, trebuie să aibă și o componentă care să încurajeze comasarea voluntară.Reforma administrativă este o necesitate a României, a cărei organizare administrativ-teritorială este structurată conform realităților din urmă cu 50-60 de ani.Și primul element, care poate fi luat în considerare este comasarea voluntară, comunele putând fi parte a unui proiect pilot, derulat cu sprijinul Program Național de Investiții „Anghel Saligny”.Acest program ar trebui să beneficieze de o componentă prin care să se asigure o finanțare suplimentară unităților administrativ teritoriale cu resurse financiare din care nu își pot asigura un minimum de cheltuieli de funcționare (și care au o infrastructură și dotări tehnico-edilitare precare), în cazul în care autoritățile și locuitorii, prin referendum, decid unificarea voluntară cu alte localități învecinate, constituind unități teritoriale mai mari, cu resurse suplimentare.În caz de succes al programului pilot el poate fi îmbunătățit și extins, inclusiv la nivelul județelor.
6. PRIORITIZAREA INVESTIȚIILOR
Un program realist de lucrări publice propune o abordare integrată și o prioritizare a tipurilor de investiții.Deși cererea pentru infrastructură rutieră de interes local și județean este foarte mare și răspunde unei necesități imediate, alocarea finanțărilor din Programul „Anghel Saligny” trebuie să țină cont de eficiență și de un plan de dezvoltare real al localităților.Finanțarea infrastructurii rutiere și pietonale trebuie realizată cu prioritate acolo unde există realizate investițiile în rețele edilitare (sau unde lucrările prevăzute pentru modernizarea acestora, inclusiv transferul în subteran al rețelelor aeriene, unde este cazul) sunt finalizate.S-ar pune capăt astfel unei practici deficitare, de finanțare a infrastructurii rutiere și pietonale iar în scurt timp asupra acesteia să se intervină major pentru amplasarea / modernizarea rețelelor tehnico-edilitare subterane.
Necesitatea unui program guvernamental de finanțare a lucrărilor publice este de a completa finanțările nerambursabile atrase de România, nu de a se substitui acestora, chiar și parțial.
Creșterea eficienței și calității investițiilor finanțate prin Programului „Anghel Saligny” putea fi realizată dacă programul era lansat după finalizarea sesiunilor de depunere a proiectelor în cadrul apelurilor finanțate din fonduri europene, cu o prioritizare a proiectelor care au fost depuse în cadrul acestor apeluri, au fost declarate eligibile, dar au rămas fără finanțare din cauza epuizării fondurilor sau unui punctaj redus.
Aceste proiecte fie erau proiecte mature, fie aveau deja o documentație tehnico-economică elaborată, dispuneau de o serie de avize favorabile și trecuseră printr-un proces de evaluare cu criterii clare.
Demararea în grabă unui program de investiții creează premisele unor blocaje funcționale, a unui număr limitat de proiecte mature și a riscului ca proiecte calitative, care nu au obținut fonduri europene să rămână nefinanțate, deși au documentații complexe.