Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna precedentă.

Câștigul salarial mediu net, a fost de 2.380 lei (doar +0,7% faţă de mai 2017), respectiv 521 de euro la cursul mediu de schimb din iunie 2017 (luna de încasare efectivă a banilor) sau 1.017 de euro ca putere de cumpărare la preţurile medii din UE.

Raportat la luna de referinţă octombrie 1990, indicele câștigului salarial real s-a situat la 179,7%, cu 1,2

puncte procentuale peste cel din luna precedentă.

În schimb, ritmul de creştere faţă de aceeaşi lună anului anterior a scăzut uşor ( de la 13,8% la 13,5%) şi s-a păstrat în preajma reperului consacrat încă din primul semestru al lui 2016, undeva în jurul valorii de +14% (vezi tabelul).

Cum s-au aranjat creșterile salariale în economia națională

Dincolo de evoluţia mediei generale a salariilor, este foarte interesant cum s-au aranjat creșterile în economia națională. Penreu aceasta, vă prezentăm evoluțiile domeniile mai importante de activitate.

Se poate observa plasarea sectorului bugetar mult peste media naţională dar şi faptul că activităţile auxiliare precum transportul şi comerţul au devansat sursa de bază a creşterii economice, respectiv industria prelucrătoare.

Dacă sănătatea are o justificare prin nivelul de plecare relativ mic şi utilitatea socială esenţială a activităţii derulate, poziţionarea administraţiei publice înaintea învăţământului şi cu 63% la nivelul creşterilor salariale faţă de media pe total economie, în pofida faptului că se situează cu 35% peste nivelul de salarizare din sănătate şi nu mai puţin de 51% peste cel din educaţie, nu prea face sens.

Zona de informaţii şi telecomunicaţii, deşi aflată pe un palier de plată undeva la dublul mediei naţionale, a marcat un spor robust şi a devansat sectorul construcţiilor, cu observaţia că ambele s-au situat peste ritmul de creştere economică de 5,7% consemnat pe primul trimestru al anului.

După ce în mai 2017 erau cu trei procente sub nivelul din urmă cu 12 luni, salariile din intermedieri financiare şi asigurări au revenit puternic şi au urcat peste cota de creştere cu patru procente dar rămân la coada clasamentului de evoluţie a salariilor.

Şi de ce nu prea e în regulă

Una peste alta, această dispunere a creşterilor salariale se arată a fi în DEfavoarea sectorului direct productiv din trei considerente:

Primul, s-au alterat semnificativ raporturile de retribuire între zona direct productivă şi cea de servicii sociale derivate din taxele şi impozitele plătite în urma activităţii economice desfăşurate. Chiar dacă o anumită majorare suplimentară era necesară pe zona bugetară, una precipitată poate avea efecte adverse greu de controlat.

Al doilea, plasarea industriei prelucrătoare la aproape zece procente sub media pe economie este cu totul neobişnuită în statele din UE, unde raportul este ori de egalitate, ori, mai degrabă, invers, ca o recunoaştere implicită a sursei sustenabile de bunăstare socială.

Al treilea, a păstra salarii ceva mai mici în producţie, pe motiv de păstrare a competitivităţii în condiţii de presiune pe cursul de schimb, presiune dată de obligaţiile bugetare exagerate asumate electoral nu pare a fi cea mai bună idee şi, oricum, nu e corect din punct de vedere al echităţii sociale.