marți

25 ianuarie, 2022

Cum pregăteşte Bucureştiul poziţia României în negocierile UE-SUA pentru marea economie transatlatică. De la agricultură la audio-vizual

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 iulie, 2013

Foto: transatlanticacademy.org

Autoritățile române colectează, în această perioadă, propuneri de la instituții publice și mediul de afaceri, pentru protecția categoriilor de mărfuri românești în contextul negocierilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană privind Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii (PTCI), marele acord prin care America și Europa strâng rândurile în fața presiunii asiatice.

Potrivit unor informații oficiale obţinute de cursdeguvernare.ro, România încearcă să-și apere interesele pe piețe complexe, de la produse agricole până la sectorul audio-vizual. În privința investițiilor, autoritățile române susțin că viitorul acord economic transatlantic va sprijini investițiile românești în SUA.

Strategiile devensive și ofensive ale României în negocierile UE-SUA

România intervine la nivelul Consiliului Uniunii Europene pentru a-și promova intersele în negocierile UE-SUA, prin intermediul a două ministere: Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei.


Ministerul Economiei a menționat, într-o informare transmisă cursdeguvernare.ro, că ”România este în curs de stabilire a listei intereselor defensive (import) şi ofensive (export)”, urmând să fie completată lista de produse agricole şi industriale românești de interes pentru piaţa SUA.

De asemenea, România va decide şi domeniile de negociere pentru care va acorda o atenţie deosebită, din perspectiva creşterii accesului pe piaţă pentru produsele şi serviciile româneşti.

Aici, România urmărește negocierea cât mai favorabilă ei în domeniul barierelor netarifare în calea comerţului – TBT, SPS, reglementări tehnice, standarde, reguli de origine, măsuri de apărare comercială, drepturi de proprietate intelectuală, achiziţii publice, investiţii.

În schimb, Ministerul Afacerilor Externe a dezvăluit principalele categorii de mărfuri și servicii pe care România le urmărește în vederea menținerii protecției la import și a eliminării barierelor la exportul în SUA.


Astfel, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, Bucureștiul își promovează interesele specifice legate de comerţul cu produse agricole, domeniul autoturismelor şi componentelor auto, produselor chimice, echipamentelor şi utilajelor.

”De asemenea, România a insistat asupra sensibilităţii şi complexităţii serviciilor din sectorul audio-vizual”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, din cadrul MAE, George Ciamba.

În privința accesului produselor românești pe piața americană, România urmărește în special eliminarea unor bariere netarifare, reguli de origine, standarde, drepturi de proprietate intelectuală, achiziţii publice, investiţii, a precizat oficialul MAE.

Miza energetică a României și investițiile

Eliminarea unor bariere tarifare și non-tatrifare din comerț îi face pe unii dintre consultanții economici de la București să se teamă de o scădere a nivelului investițiilor americane în România, și așa redus (locul al 12-lea între investitorii străini în România, la nivelul anului 2011).

”Ridicarea unor restricții pe piața Uniunii Europene ar însemna eliminarea unor motive care determină companiile americane să investească în România”, a declarat consultantul financiar Aurelian Dochia.

Autoritățile române susțin, însă, contrariul, în condițiile în care România beneficiază de un Partenerriat strategic cu SUA. Mai mult, Bucureștiul mizează și pe investiții românești în SUA.

”Negocierea unui cadru investiţional UE – SUA mai favorabil decât cel actual va avea impact pozitiv asupra nivelului investiţiilor americane în România, obiectiv prioritar şi în cadrul Parteneriatului strategic cu SUA, fiind de natură, totodată, să impulsioneze şi investiţiile româneşti în SUA”, consideră secretarul de stat pentru afaceri europene, George Ciamba.

În context, MAE mizează pe diversificarea investițiilor românești în SUA dincolo de domeniul IT, prezent în spațiul nord-american.

La rândul său, Ministerul Economiei susține că PTCI ”se va adresa nu numai companiilor multinaţionale, dar şi întreprinderilor mici şi mijlocii, care vor exporta direct sau vor acţiona în calitate de furnizori pentru companiile mari”.

În privința domeniului energetic, Guvernul României mizează pe facilitarea accesului țării la resurse energetice, cum ar fi gazul natural lichefiat.

”Apreciem că semnarea PTCI va fi în beneficiul ţării noastre, prin potenţialul semnificativ de creştere a exporturilor româneşti în SUA, de creare a unor noi locuri de muncă şi, nu în ultimul rând, prin facilitarea accesului la surse alternative de resurse energetice, cum ar fi LNG”, precizează MAE.

Ce vrea Europa de la SUA

Studii independente intrate în posesia Ministerului Economiei de la București arată că, prin viitorul acord economic transatlantic, economia europeană va beneficia de o creştere a veniturilor cu 119 miliarde de euro pe an, în timp ce economia americană va creşte cu aproximativ 95 miliarde de euro.

De ambele maluri ale Atlanticului, anumite domenii vor cunoaşte dezvoltări mai mari, cum ar fi industria de autovehicule, estimată cu o creştere de 149% luând în calcul importanţa schimburilor comerciale în ambele direcţii şi convergenţa celor două industrii, relevă datele ME.

Interesul particular al Europei se regăsește în agricultură. Exporturile UE către SUA sunt, în marea lor majoritate, produse scumpe (alcool, vin, bere şi produse alimentare procesate – brânză, şuncă şi ciocolată).

În prezent, unele produse alimentare europene (mere, unele brânzeturi) sunt interzise pe piaţa americană, iar altele fac subiectul unor taxe vamale foarte mari (carne 30%, băuturi 22-23%, brânzeturi până la 139%).

”Înlăturarea acestor bariere va însemna o creştere semnificativă a exporturilor europene”, mai arată informațiile ME.

În ansamblu, la toate categoriile de mărfuri, barierele tarifare sunt relativ scăzute, însă opreliștile netarifare cu care produsele europene se confruntă pe piața americană cresc substanțial prețul și diminuează competitivitatea mărfurilor din UE.

Conform datelor ME, s-a estimat ca, deşi media taxelor vamale aplicate de SUA la importuri este de 4%, barierele netarifare pot fi cuantificate într-o taxă vamală de aproximativ 20%.

În plus, prin acordul negociat cu SUA, europenii urmăresc și obținerea unei rampe de lansare și către alte piețe în afară de cea americană.

Astfel, ME estimează că, în urma creşterii cererii de materii prime şi diverse produse, şi exporturile europene către alte destinaţii vor creşte: produse industriale +12%, agricole procesate +9%, produse chimice +9%, alte produse manufacturate +6%, alte echipamente de transport +6%.

Interesele americane în UE

Atât UE, cât și SUA iau măsuri protecționiste pe ambele piețe, dar acestea par să-i nemulțumească mai mult pe americani decât pe europeni.

Statele Unite înregistrează deficit în schimburile comerciale cu Uniunea Europeană, iar companiile americane au creat mai multe locuri de muncă în Europa decât au făcut-o firmele europene în SUA.

Conform unui raport al Camerei de Comerț Americane (Am Cham), Companiile europene au circa 3,5 milioane de angajați în SUA, în timp ce firmele americane au peste 4,1 milioane de salariați în Europa.

Dincolo de dezechilibrul resimțit de americani în relația cu Europa, SUA se simte și mai amenințată de Asia și de fenomenul contrafacerii.

Economia transatlantică este cea mai mare entitate comercială din lume, reprezentând peste 50% din PIB-ul mondial, însă atât SUA, cât și Europa sunt afectate puternic de produsele de lux copiate în China și în alte părți ale Asiei.

În această ecuație, americanii par, însă, mai conștienți de prejudiciile pe care produsele contrafăcute din Asia le aduc economiei transatlantice.

”Există un consens substanțial între UE și SUA privind drepturile de proprietate intelectuală. Dificultățile rezidă în faptul că terții nu acordă aceeași valoare acestor drepturi, precum și în necesitatea ca UE să-și modernizeze și să-și armonizeze protecția secretelor comerciale”, menționează raportul AmCham.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De asemenea, americanii reclamă lipsa unui acord global pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală și că furtul de proprietate intelectuală provenind din anumite piețe emergente dăunează competitivității întreprinderilor transatlantice.

”Un răspuns transatlantic robust și coordonat pentru privind furtul de proprietate intelectuală este imperios necesar”, consideră companiile americane.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr