fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Cum pregăteşte Bucureştiul poziţia României în negocierile UE-SUA pentru marea economie transatlatică. De la agricultură la audio-vizual

de Claudiu Zamfir 26.7.2013

Foto: transatlanticacademy.org

Autoritățile române colectează, în această perioadă, propuneri de la instituții publice și mediul de afaceri, pentru protecția categoriilor de mărfuri românești în contextul negocierilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană privind Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii (PTCI), marele acord prin care America și Europa strâng rândurile în fața presiunii asiatice.

Potrivit unor informații oficiale obţinute de cursdeguvernare.ro, România încearcă să-și apere interesele pe piețe complexe, de la produse agricole până la sectorul audio-vizual. În privința investițiilor, autoritățile române susțin că viitorul acord economic transatlantic va sprijini investițiile românești în SUA.

Strategiile devensive și ofensive ale României în negocierile UE-SUA

România intervine la nivelul Consiliului Uniunii Europene pentru a-și promova intersele în negocierile UE-SUA, prin intermediul a două ministere: Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei.

Ministerul Economiei a menționat, într-o informare transmisă cursdeguvernare.ro, că ”România este în curs de stabilire a listei intereselor defensive (import) şi ofensive (export)”, urmând să fie completată lista de produse agricole şi industriale românești de interes pentru piaţa SUA.

De asemenea, România va decide şi domeniile de negociere pentru care va acorda o atenţie deosebită, din perspectiva creşterii accesului pe piaţă pentru produsele şi serviciile româneşti.

Aici, România urmărește negocierea cât mai favorabilă ei în domeniul barierelor netarifare în calea comerţului – TBT, SPS, reglementări tehnice, standarde, reguli de origine, măsuri de apărare comercială, drepturi de proprietate intelectuală, achiziţii publice, investiţii.

În schimb, Ministerul Afacerilor Externe a dezvăluit principalele categorii de mărfuri și servicii pe care România le urmărește în vederea menținerii protecției la import și a eliminării barierelor la exportul în SUA.

Astfel, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, Bucureștiul își promovează interesele specifice legate de comerţul cu produse agricole, domeniul autoturismelor şi componentelor auto, produselor chimice, echipamentelor şi utilajelor.

”De asemenea, România a insistat asupra sensibilităţii şi complexităţii serviciilor din sectorul audio-vizual”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, din cadrul MAE, George Ciamba.

În privința accesului produselor românești pe piața americană, România urmărește în special eliminarea unor bariere netarifare, reguli de origine, standarde, drepturi de proprietate intelectuală, achiziţii publice, investiţii, a precizat oficialul MAE.

Miza energetică a României și investițiile

Eliminarea unor bariere tarifare și non-tatrifare din comerț îi face pe unii dintre consultanții economici de la București să se teamă de o scădere a nivelului investițiilor americane în România, și așa redus (locul al 12-lea între investitorii străini în România, la nivelul anului 2011).

”Ridicarea unor restricții pe piața Uniunii Europene ar însemna eliminarea unor motive care determină companiile americane să investească în România”, a declarat consultantul financiar Aurelian Dochia.

Autoritățile române susțin, însă, contrariul, în condițiile în care România beneficiază de un Partenerriat strategic cu SUA. Mai mult, Bucureștiul mizează și pe investiții românești în SUA.

”Negocierea unui cadru investiţional UE – SUA mai favorabil decât cel actual va avea impact pozitiv asupra nivelului investiţiilor americane în România, obiectiv prioritar şi în cadrul Parteneriatului strategic cu SUA, fiind de natură, totodată, să impulsioneze şi investiţiile româneşti în SUA”, consideră secretarul de stat pentru afaceri europene, George Ciamba.

În context, MAE mizează pe diversificarea investițiilor românești în SUA dincolo de domeniul IT, prezent în spațiul nord-american.

La rândul său, Ministerul Economiei susține că PTCI ”se va adresa nu numai companiilor multinaţionale, dar şi întreprinderilor mici şi mijlocii, care vor exporta direct sau vor acţiona în calitate de furnizori pentru companiile mari”.

În privința domeniului energetic, Guvernul României mizează pe facilitarea accesului țării la resurse energetice, cum ar fi gazul natural lichefiat.

”Apreciem că semnarea PTCI va fi în beneficiul ţării noastre, prin potenţialul semnificativ de creştere a exporturilor româneşti în SUA, de creare a unor noi locuri de muncă şi, nu în ultimul rând, prin facilitarea accesului la surse alternative de resurse energetice, cum ar fi LNG”, precizează MAE.

Ce vrea Europa de la SUA

Studii independente intrate în posesia Ministerului Economiei de la București arată că, prin viitorul acord economic transatlantic, economia europeană va beneficia de o creştere a veniturilor cu 119 miliarde de euro pe an, în timp ce economia americană va creşte cu aproximativ 95 miliarde de euro.

De ambele maluri ale Atlanticului, anumite domenii vor cunoaşte dezvoltări mai mari, cum ar fi industria de autovehicule, estimată cu o creştere de 149% luând în calcul importanţa schimburilor comerciale în ambele direcţii şi convergenţa celor două industrii, relevă datele ME.

Interesul particular al Europei se regăsește în agricultură. Exporturile UE către SUA sunt, în marea lor majoritate, produse scumpe (alcool, vin, bere şi produse alimentare procesate – brânză, şuncă şi ciocolată).

În prezent, unele produse alimentare europene (mere, unele brânzeturi) sunt interzise pe piaţa americană, iar altele fac subiectul unor taxe vamale foarte mari (carne 30%, băuturi 22-23%, brânzeturi până la 139%).

”Înlăturarea acestor bariere va însemna o creştere semnificativă a exporturilor europene”, mai arată informațiile ME.

În ansamblu, la toate categoriile de mărfuri, barierele tarifare sunt relativ scăzute, însă opreliștile netarifare cu care produsele europene se confruntă pe piața americană cresc substanțial prețul și diminuează competitivitatea mărfurilor din UE.

Conform datelor ME, s-a estimat ca, deşi media taxelor vamale aplicate de SUA la importuri este de 4%, barierele netarifare pot fi cuantificate într-o taxă vamală de aproximativ 20%.

În plus, prin acordul negociat cu SUA, europenii urmăresc și obținerea unei rampe de lansare și către alte piețe în afară de cea americană.

Astfel, ME estimează că, în urma creşterii cererii de materii prime şi diverse produse, şi exporturile europene către alte destinaţii vor creşte: produse industriale +12%, agricole procesate +9%, produse chimice +9%, alte produse manufacturate +6%, alte echipamente de transport +6%.

Interesele americane în UE

Atât UE, cât și SUA iau măsuri protecționiste pe ambele piețe, dar acestea par să-i nemulțumească mai mult pe americani decât pe europeni.

Statele Unite înregistrează deficit în schimburile comerciale cu Uniunea Europeană, iar companiile americane au creat mai multe locuri de muncă în Europa decât au făcut-o firmele europene în SUA.

Conform unui raport al Camerei de Comerț Americane (Am Cham), Companiile europene au circa 3,5 milioane de angajați în SUA, în timp ce firmele americane au peste 4,1 milioane de salariați în Europa.

Dincolo de dezechilibrul resimțit de americani în relația cu Europa, SUA se simte și mai amenințată de Asia și de fenomenul contrafacerii.

Economia transatlantică este cea mai mare entitate comercială din lume, reprezentând peste 50% din PIB-ul mondial, însă atât SUA, cât și Europa sunt afectate puternic de produsele de lux copiate în China și în alte părți ale Asiei.

În această ecuație, americanii par, însă, mai conștienți de prejudiciile pe care produsele contrafăcute din Asia le aduc economiei transatlantice.

”Există un consens substanțial între UE și SUA privind drepturile de proprietate intelectuală. Dificultățile rezidă în faptul că terții nu acordă aceeași valoare acestor drepturi, precum și în necesitatea ca UE să-și modernizeze și să-și armonizeze protecția secretelor comerciale”, menționează raportul AmCham.

De asemenea, americanii reclamă lipsa unui acord global pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală și că furtul de proprietate intelectuală provenind din anumite piețe emergente dăunează competitivității întreprinderilor transatlantice.

”Un răspuns transatlantic robust și coordonat pentru privind furtul de proprietate intelectuală este imperios necesar”, consideră companiile americane.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.7.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult