Cum mimează Ministerul Sănătății lupta cu prețurile medicamentelor

Ministerul Sănătăţii a dat publicității un comunicat, pe data de 23 februarie, în care „solicită tuturor Deţinătorilor de Autorizaţie de Punere pe Piaţă sau reprezentanților acestora să îşi actualizeze, până la data de 10 martie 2015, toate preţurile la medicamentele de uz uman, în conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătăţii 75/2009.”

Comunicatul pare, însă, mai curând o  acțiune de imagine: în luna decembrie 2014, același minister a notificat oficial companiile farma că au ca termen-limită data de 15 ianuarie să propună actualizarea prețurilor la medicamente.

Dacă notificarea oficială nu a avut niciun răspuns favorabil, ce anume speră ministrul Nicolae Bănicioiu de la un simplu anunț destinat opiniei publice?

Realitatea din spatele comunicatului

Prețurile medicamentelor aflate pe lista compensatelor nu au mai fost actualizate din anul 2009, deși ar trebui actualizate anual (baza legală- Ordinul 75/2009 al MS) ținând cont de scăderile înregistrate la prețuri pe piețele din Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia, Germania – la prețurile cărora se face raportaarea.

Potrivit estimărilor experților europeni care au participat, anul trecut, la negocierile FMI-CE cu Guvernul României, revizuirea prețurilor la cele aproximativ 6.000 de medicamente comercializate în România ar putea conduce astăzi la o scădere a plăților bugetare de aproximativ 1,8 miliarde lei (aproximativ 400 milioane euro) anual.

O analiză a politicilor de prețuri a medicamentelor compensate și a mizelor financiare a fost publicată de cursdeguvernare.ro în data de 22 ianuarie- AICI Link.

400 de milioane de euro anual, luați, în ultimă instanță atât de la pacienți, cât și de la bugetul CNAS, prin neaplicarea legii: aceasta este miza în jurul căreia se învârt 4 entități: Ministerul Sănătății, CNAS, producătorii de medicamente și comisia de medici care actualizează (sau nu !) lista medicamentelor compensate.

Un exercițiu de imagine al ministrului Bănicioiu

Comunicatul emis luni de Ministerul Sănătății ridică câteva semne de întrebare:

• Chestiunea de principiu: Ministrul Nicolae Bănicioiu transmite, în esență, că a cerut importatorilor sau producătorilor de medicamente să respecte legea- or legea se respectă pur și simplu în orice stat de drept, fără comunicate, fără apariții publice.
• În al doilea rând, comunicarea publică a ministerului apare la două luni după ce aceeași instituție a trimis „Deţinătorilor de Autorizaţie de Punere pe Piaţă sau reprezentanților acestora” notificări pentru modificarea prețurilor la medicamentele pe care le pun în vânzare. Termenul solicitat de minister pentru această modificare era 15 ianuarie 2015, dată până la care niciun producător nu a luat măsura solicitată.
• În al treilea rând: problema ministerului este că Ordinul 75/2009, cel care trasează cadul legal al politicilor de prețuri, este prost întocmit, voit sau nu : Ordin pune în sarcina celui care comercializează inițiativa de reducere a prețului unui medicament și conține o singură sancțiune pentru neactualizarea prețurilor – delistarea, sancțiune practic inoperabilă în cazul producătorilor de medicamente inovative.

Dacă ministrul Nicolae Bănicioiu dorea să rezolve chestiunea neactualizării prețurilor la medicamente, atunci ar fi trebuit să inițieze în guvern completarea Ordinului 75, și să stabilească sancțiuni eficiente și aplicabile pentru nerespectarea ordinului.

Pentru echilibru, ordinul ar trebui modificat inclusiv în ceea ce privește cursul leu/euro stabilit la calculul prețului medicamentelor, curs înghețat arbitrar la 4,26. Dar și, în perspectivă mai largă, în ceea ce privește bugetul BAT, (bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății) al CNSAS, care generează nivelul ridicat de astăzi al taxei de clawback.