Cum pierd bugetele și pacienții 400 milioane de euro anual din ”politica de prețuri” a medicamentelor compensate

Prețurile medicamentelor aflate pe lista compensatelor nu au mai fost actualizate din anul 2009, deși, legal, ar trebui actualizate anual. Situația generează pierderi bugetare de sute de milioane de euro anual.
cursdeguvernare.ro prezintă astăzi acest mecanism în care autoritățile nu par să aibă interesul să pună ordine.

Chestiunea a fost pe agenda discuțiilor legate de bugetul de stat purtate anul trecut de reprezentanții FMI-CE cu cei ai guvernului Ponta, oficialilor români cerându-li-se să pună capăt acestei situații, afirmă pentru cursdeguvernare.ro surse apropiate negocierilor.
O precizare: În cele ce urmează nu nominalizăm niciun producător de medicamente pentru că materialul de față nu își propune să creeze suspiciuni sau tensiuni în piață, ci să semnaleze o anomalia în sine, de care par să beneficieze toți cei implicați.

Cum au pus problema experții internaționali

La discuțiile tehnice legate de eventuala derogare de la ținta de deficit pentru 2015, discuții purtate în decembrie 2014 la București, experții CE au ridicat problema alocărilor suplimentare de la bugetul de stat de care beneficiază Ministerul Sănătății.

Oficialii români au demonstrat cu cifre că sistemul de Sănătate nu poate funcționa numai cu sumele colectate de sistemul asigurărilor de sănătate, deci ministerul este constrâns să ceară suplimente la rectificarea bugetului.
Sursele cursdeguvernare.ro afirmă că experții străini au demonstrat la rândul lor, tot cu cifre, că reactualizarea prețurilor medicamentelor compensate ar degreva Ministerul Sănătății, implicit bugetul de stat, de plăți nejustificate.

Mecanismul: Cum se stabilește prețul medicamentelor și cine ar trebui să ceară reactualizarea

Prețul de punere pe piață al medicamentelor inovative nou-autorizate se stabilește legal la un nivel minim prin comparație cu prețurile acestor medicamente înregistrate într-un număr de 12 state de referință din Uniunea Europeană.
Același lucru este valabil și în cazul medicamentelor generice, cu diferența că prețul propus nu poate depăși prețul de referință generic.

Prețurile de producător sunt avizate de Ministerul Sănătății și ar trebui actualizate anual (baza legală- Ordinul 75/2009 al MS) ținând cont de scăderile înregistrate la prețuri pe piețele din Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia, Germania.

Potrivit aceluiași Ordin 75/2009, oricând în interiorul termenului pentru care prețul unui medicament este valabil, deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentului poate diminua prețul de producător avizat inițial. Cu alte cuvinte, actualizarea prețurilor cade în sarcina producătorului. Ordinul nu prevede sancțiuni pentru neactualizarea prețurilor.

Într-un raport dat publicității în 2014, Curtea de Conturi a analizat performanța programelor de sănătate derulate în perioada 2010-2012 și a constatat, printre altele, discrepanțe în ceea ce privește plățile efectuate de CNAS pentru medicamente.

(Descărcați AICI raportul Curții de Conturi)

Câștigătorii, păgubașii și dimensiunea pagubei

Evaluările industriei farma arată că piața medicamentelor din România se situează în 2014 la circa 11,7 miliarde de lei (circa 2,6 miliarde de euro).

Cum medicamentele se vând fie la liber, fie sunt compensate (între 50 și 100%, în funcție de tipul listei de decontare pe care se găsesc) rezultă că cele 11,7 miliarde de lei au fost plătiți de bolnavi și de la bugete: CNAS sau, atunci când acolo se termină banii (și se termină repede) prin subvenție de la bugetul de stat.

În cele ce urmează, câteva exemple de prețuri ale medicamentelor care se vând în piață la prețuri mai mari decât s-ar cuveni. (O nouă mențiune – dintr-un Top 10 al celor mai vândute medicamente în 2014 sunt alese medicamente ale unor producători diferiți, nu cele mai vândute ca valoare pentru a nu nominaliza produse ale unui singur producător.)

Potrivit datelor Cagedim România, companie care are printre specializări furnizarea datelor de piață, pe lista celor mai vândute medicamente (ca valoare) se regăsesc:

• Pegasys- preț maximal producător: 819,9 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Bulgaria: 634,33 lei. Diferență preț- aprox. 24%
• Humira- preț maximal producător: 4.241 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Ungaria: 3.475 lei. Diferență preț- aprox. 19%
• Enbrel- preț maximal producător: 4.075 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Ungaria: 3.475 lei. Diferență preț- aprox. 14%
  Velcade- preț maximal producător: 4.503 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Ungaria: 3862 lei. Diferență preț- aprox. 13 %

În esență, diferențele de preț cumulate ale celor mai vândute 14 medicamente din România în 2014 (diferență preț înmulțit cu volumul vânzărilor) se cifrează la aproximativ 243 milioane lei (aproape 50 de milioane de euro).

Prețurile de vânzare din România sunt publice și pot fi verificate AICI-LINK, la Direcția politica medicamentului. Tot publice sunt și prețurile de vânzare de pe cele 12 piețe de referință din UE, fiecare stat avânt un portal dedicat unde pot fi verificate aceste prețuri.

Prețurile medicamentelor de pe piețele de referință au fost transformate în lei, la cursul precizat de Ministerul Sănătății pe pagina Direcției Buget și Contabilitate, valabil în relația cu producătorii.

Potrivit estimărilor oficialilor europeni, revizuirea prețurilor la cele aproximativ 6.000 de medicamente comercializate în România ar putea conduce la o scădere a plăților bugetare de aproximativ 1,8 miliarde lei (aproximativ 400 milioane euro) anual.
Sau la eliberarea resurselor financiare necesare introducerii de noi medicamente pe lista medicamentelor compensate.

400 de milioane de euro anual, luați prin neaplicarea legii: aceasta este miza în jurul căreia se învârt 4 entități: Ministerul Sănătății, CNAS, Producătorii de medicamente și comisia de medici care actualizează (sau nu !) lista medicamentelor compensate.