Cum ignoră România investițiile în străinătate: Trei comparații

Ungaria, Cehia și Polonia se află în competiție cu România pentru atragerea investiţiilor străine directe care să le apropie mai rapid de nivelul de trai din Occident.
Însă, spre deosebire de noi, ungurii, cehii și polonezii au căutat să facă achiziții și să-și dezvolte afacerile în străinătate. Mutare strategică pentru dezvoltarea în afara pieței interne și pentru valorificarea oportunităților într-o economie tot mai globalizată.

În prezent, investiţiile Ungariei în străinătate au trecut de 25% din PIB, Cehia a ajuns la 10% din PIB investiții directe (plus 12% investiții de portofoliu) iar Polonia are plasamente estimate undeva în jur de 6% din PIB-ul, mai mare, al acestei țări.

Comparativ, România se află la foarte mare distanță, cu mai puțin de 0,5% din PIB.
Ceea ce explică și poziție investițională externă în afara cerințelor tabloului de bord, situată la -61,5% din PIB față de limita de -35% cerută.

Ungaria: investiții în străinătate de un sfert din PIB

Ungaria a ajuns la 25% din PIB plasamente externe încă din 2012 :

Fapt surprinzător, statistica arată că țara de destinație cea mai importantă pentru plasamentele maghiare în străinătate este Belgia, cu peste 3 miliarde de euro. Sume semnificative au fost investite de vecinii noștri de la vest și în alte țări cu un nivel de dezvoltare superior, precum Israel, Elveția, Singapore sau Italia, ceea ce arată un apetit aparte pentru poziția de jucător pe piețele globale.

Investițiile Ungariei în Croația sunt cam de șase ori mai mari decât cele făcute în România, iar cele din Slovacia sunt de două ori și jumătate mai mari. Mai mult: până și în Bulgaria, prezența financiară maghiară este de două mai pronunțată decât la noi. România se afla, din acest punct de vedere, la egalitate cu Rusia. Ceva investiții au fost făcute până și în Polonia

Cehia a mizat pe un mix de investiții directe și de portofoliu

După o extindere destul de susținută a capitalului autohton către exterior, Cehia a ajuns în apropierea îndeplinirii criteriului referitor la poziția investițională externă, cu un nivel estimat la -36%, potrivit datelor preliminare diseminate public. Mai precis, la un PIB de circa 155 milioane euro ( în echivalent la cursul mediu coroană/euro), soldul negativ este de 55,5 miliarde euro.

De remarcat că investițiile directe cehești în străinătate au ajuns să totalizeze 15,9 miliarde euro (adică aproximativ 10% din PIB). Lor li se adaugă, însă, alte 19 miliarde euro ( echivalentul a 12% din PIB) investiții de portofoliu, ceea ce creează un mix relativ performant și duce la obținerea de venituri destul de bune din plasamentele în străinătate.

Interesant pentru noi, România se situa potrivit unui studiu din 2010 pe locul al treilea ca destinație a investițiilor directe făcute de Cehia în străinătate, cu un procentaj de 8%, după Olanda cu 46% și Slovacia cu 15%, dar înaintea unor țări precm Cipru cu 7% și Bulgaria cu 5% din totalul sumelor plasate.

Cea mai cunoscută companie cu capital ceh care activează la noi este CEZ, care a preluat societatea de distribuție Electrica Oltenia, ce deservește șapte județe din sud-vestul țării, și a investit masiv (circa 600 milioane euro) în producția de centrale eoliene amplasate cu predilecție în Dobrogea.

Polonia și-a înființat o agenție de specialitate și a apăsat pe accelerator în ultimii ani

Potrivit datelor Băncii Naționale a Poloniei, încă de acum patru ani, companiile poloneze investiseră în străinătate echivalentul a 27,742 miliarde dolari (undeva în jur de 6% din PIB), de 27 de ori mai mult decât la începutul deceniului și de patru ori mai mult decât în 2005. Aceste investiții erau puternic concentrate în Europa (93%) și erau localizate în țări precum Elveția, Luxemburg, Olanda, Cehia, Marea Britanie și Lituania.

Interesant este că nu mai puțin de 61% dintre antreprenorii intervievați în cadrul unui studiu privind investitițiile în străinătate intenționau să-și continue dezvoltarea companiei în străinătate. Direcțiile de exapansiune amintite în acest sens vizau grupul UE 12 și țările estice, în special România, Bulgaria, Ucraina și Rusia.

De altfel, agenția pentru investiții străine (PAIiIZ) a trecut dincolo de atragerea de proiecte de dezvoltare în Polonia și a demarat un program pilot pentru susținerea dezvoltării investițiilor poloneze în străinătate, focusat strategic pe trei piețe din vecinătate: Rusia, Cehia și Ucraina. Proiectele de viitor includ Asia de Est și, în special, China.

Unde se află România

Avem nume de referință ungurești în România, precum rețeaua de benzinării MOL, banca OTP sau producătorul de medicamente Gedeon Richter. Fondul polonez Enterprise Investors ( lansat în 1990 a ajuns la divizia sa cu numărul 7) a investit în jur de 200 milioane de euro la noi, în companiile Macon Deva, Siveco România, Profi Rom Food şi Smartree. Grupul Ciech este acţionarul majoritar al Uzinelor Sodice Govora. Dar nu avem, în contrapartidă, nici o prezență semnificativă românească în Ungaria sau Polonia.

La dimensiunea și pretențiile României, al șaptelea stat din UE ca mărime a populației, interesul pentru extinderea afacerilor și rolul de lider regional este nepermis de scăzut. Mai ales că oportunitățile în regiune nu lipsesc, spre sud, pe relațiile cu Bulgaria, Serbia, Macedonia etc. și spre est, cu Moldova sau Ucraina.

Desigur, se pot invoca obstacolele de limbă (suntem latini într-o mare slavă) sau de stabilitate politico-economică din spațiile ex-iugoslav sau ex-sovietic ( cu care se confruntă și ungurii și polonezii). Dar noi nici măcar nu ne-am pus serios problema fructificării unor avantaje evidente. Chiar dacă suntem în urma unor economii precum cea maghiară sau cea poloneză, ne putem valorifica avantajele față de cei aflați, încă, în urma noastră.

De pildă, Bucureștiul, care aduce 30% din PIB-ul României și echivalează cu întreaga economie bulgară, ar putea și ar trebui să-și extindă forța economică și spre sud, unde ne despart doar 60 de kilometri de graniță. Fie și deoarece costurile sunt mult mai mici decât pe axa de nord, unde Giurgiu nu e Ploieștiul, are ieșire la Dunăre și e vizavi de Ruse.

Totodată, Constanța în sud-est și Timișoara în sud-vest au forța necesară pentru a se extinde la nivel economic spre zone relativ sărace din țările vecine, unde elementul românesc din populație este încă prezent. Similar, Iași în nord-est și Oradea în nord-vest sau Galați, pentru porțiunea de la periferia Ucrainei ar trebui să reprezinte puncte strategice de plecare pentru interesele economice ale capitalului românesc.