La obiect

Inflaţia, afectată de preţurile producţiei industriale. Industria energetică la 12,6%

Discret dar persistent, s-a dezvoltat un fenomen care alimentează reaprinderea inflaţiei. Producţia industrială care a contribuit cu 23,7% la formarea PIB şi cu 1% din… Mai mult

07.04.2019

Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Cronicile

Cum a fost trasă plapuma bugetară de pe bugetele locale către bugetul de asigurări sociale

de Marin Pana , 31.1.2019

Transferul efectuat cu începere din  2018 al contribuţiilor de la angajator la angajat a avut un efect relativ minor asupra încasărilor bugetare şi salariilor primite, din punct de vedere al celor care se conformează la plată şi al firmelor ce au păstrat costurile salariale la acelaşi nivel, redirecţionând doar banii.

A apărut, însă, un efect pervers, generat tocmai de compensarea creşterii impozitelor pentru bugetul asigurărilor sociale (de la circa 39% la 43% raportat la o bază echivalentă şi nu aparenta 35% cota nominală aplicată la o bază semnificativ majorată cu contribuţiile transferate) prin diminuarea de la 16% la 10% a impozitului pe venit.

Practic, a fost trasă „plapuma” bugetară de pe bugetele locale, dependente direct de încasările aferente impozitului pe venit semnificativ redus către bugetul asigurărilor sociale (a se citi pensii), manevra reuşind să reducă subvenţiile acordate din bugetul de stat pentru plata pensiilor pe anul trecut cu circa 10 miliarde de lei cu preţul scăderii semnificative a sumelor alocate bugetelor locale, undeva cam la acelaşi ordin de mărime ( simultan cu prăbuşirea bruscă a ponderii veniturilor locale în veniturile bugetului general consolidat de la circa 30% undeva la 25%).

Asta în pofida faptului că gradul de acoperire al plăţii pensiilor prin taxarea salariilor începuse să urce destul de bine ( de la 67% în 2015, la 72% în 2016 şi 77% în 2017) iar sumele acordate ca subvenţii de la bugetul de stat să scadă vizibil. Ideea fiind, probabil, de a pregăti un nou spaţiu extins de subvenţii pentru a putea acorda majorările substanţiale de pensii prevăzute începând din toamna acestui an (de la 1.100 lei la 1.265 lei punctul) şi cu bătaia pe pragul alegerilor parlamentare din 2020, până la 1.775 lei punctul.

Şi pentru că toată această manevră trebuia să aibă şi un perdant ( jocul mutărilor de sume în fiscalitate fiind cu sumă nulă, precum în sceneta cu Toma Caragiu ”Locul pomului de iarnă în locuinţa contemporană”, mai cunoscut drept scheciul „O, brad frumos !”), el s-a numit bugetele locale. Cărora degeaba li se dă sută la sută din banii de la impozitul pe venit, dacă acesta s-a redus undeva la vreo 60%.

Simplificat, pentru a nu complica expunerea cu multe cifre, puteţi apela la site-ul „calculator-salarii.ro”, pentru a vă convinge că la un salariu net de 2.800 lei ( cam cel mediu din prezent), împărţeala stat salariat e cam tot trei şeptimi statul şi patru şeptimi salariatul din costul salarial ( 43%/57%) dar, în timp ce banii pentru pensii se majorează cu 14% ( de la 1.050 lei calcul pentru varianta de taxare 2017 la 1.197 lei varianta de taxare 2018, aceeaşi cu cea curentă din 2019) , cei pentru impozitul pe venit scad cu 42%, adică triplu (de la 533 lei la 311 lei).

Aşa că degeaba se clamează disputele inutile de împărţire între nivelul oraşelor şi comunelor, cel judeţean şi partea pentru redistribuire dacă suma este considerabil mai mică. Nu NOMINAL, pentru că aici a fost aparenta păstrare a banilor, aproape insesizabilă între 2017 şi 2018 ci ca PONDERE ÎN BUGETUL TOTAL AL STATULUI, cel general consolidat.

Pentru a vedea mai clar ce se întâmplă, iată cum arată evoluţia veniturilor locale între 2015 şi 2018, unde scăderea de la 10,18% din PIB spre circa 9% în 2016-2017 şi doar 7,74% din PIB-ul de anul trecut este cât se poate de sugestivă ( apropo, cum rămâne cu o creştere nominală de doar 8% la bugetele locale în 2018 faţă de 2016, nemaivorbind de doar 2 şi ceva la sută faţă de 2015, la o majorare a PIB de 24% pe ultimii doi ani ?).

Din declaraţiile oficiale, rezultă că în bugetul pe 2019 ar urma să se acorde pentru nivelul local 77 de miliarde de lei, într-adevăr, cea mai mare sumă NOMINALĂ acordată în profil teritorial şi jumătate din BUGETUL DE STAT ( şi nu general consolidat, care este dublu ca mărime). Doar că, raportat la cele 1.022,5 miliarde PIB estimat pentru anul în curs, ar urma o nouă scădere a ponderii veniturilor locale în PIB, până la 7,53% din PIB.

Dar ce s-a întâmplat cu banii rămaşi, în condiţiile în care încasările au urcat cu 32% în aceeaşi perioadă 2016 – 2018 ? Păi, s-au cam dus în scăderea subvenţionării bugetului asigurărilor de stat, care o luase deja prin 2015 în bălării, spre 4 miliarde de euro pe an şi se încăpăţâna să scadă doar la vreo 3 miliarde de euro în 2017, chiar şi după creşterile salariale declanşate pentru stimularea creşterii economice.

Aşadar, prin manevre complicate şi mai dificil de urmărit în cifre, plapuma a fost trasă discret de pe bugetele locale, păcălite temporar cu păstrarea nominală a sumelor, spre plata mai consistentă şi strategic dispusă ca moment de aplicare, către bazinul electoral constituit de pensionari. Doar că, după ce inflaţia medie anuală a urcat la 4,63% în 2018, manevra de păcălire (parţială, de altfel) a edililor a eşuat iar solicitările acestora din urmă sunt (aproape) justificate (nu o treime din veniturile statului dar cam 30% în loc de 25% din 2018 sau cine ştie ce li s-a pregătit în bugetul pe 2019).

Desigur, indiferent de soluţie şi de ce inginerii financiare mai urmează, rămâne problema esenţială: PLAPUMA NU AJUNGE pentru promisiunile antamate ( pentru că aceiaşi bani, la nivel de zeci de miliarde de lei, nu pot fi în acelaşi timp în două locuri, şi la pensii şi la comunităţile locale).

Indiferent cum va fi trasă sau subţiată până la rupere de fiscalitatea noilor taxe discutabil introduse, de dobânzile măricele cerute pentru noi împrumuturi sau de cursul de schimb (deocamdată, prognozat oficial la 4,67 lei pentru anul în curs).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD mută podul peste Dunăre la Zimnicea, în PPP – memorandum aprobat în ședința de guvern

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat în ședința de joi un Memorandum privind construirea unui pod peste Dunăre, între Zimnicea – Svishtov. Guvernul susține că podul se va… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat schema de ajutor pentru construirea celor 1.000 de grădinițe cu profil sportiv

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat joi o hotărâre privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind construirea, amenajarea şi dotarea a 1.000 de grădiniţe cu profil… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader: Îi prezint premierului demisia, nu voi pleca până nu va fi numit următorul ministru

Vladimir Ionescu

Tudorel Toader a declarat joi că va avea în cursul serii o nouă întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, căreia îi va înmâna demisia din postul… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a Chinei depășește așteptările

Alexandra Pele

Creșterea economică a Chinei a fost de 6,4% în primul trimestru din acest an, peste așteptările analiștilor, media prognozelor din piață fiind de 6,2%, ușor… Mai mult

Stiri

„Politica energetică a Kremlinului ca instrument de influenţă” – Raport EFOR

Adrian N Ionescu

  Marile investiții în exploatarea gazelor naturale din platforma continentală românească a Mării Negre pierd din prioritate lună de lună, potrivit dezbaterilor experţilor prezenţi, joi,… Mai mult

Stiri

ICCJ informează CCR: În UE, doar Austria are la nivelul Curţii Supreme completuri specializate pe corupţie

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis la Curtea Constituțională, în argumentarea punctului său de vedere referitor la specializarea completurilor de judecată, un răspuns… Mai mult

Stiri

PSD vrea să extindă la 5 ani mandatul aleșilor locali – proiect de lege depus la Senat

Vladimir Ionescu

Primarii, consilierii locali și consilierii județeni trebuie să aibă un mandat de 5 ani, la fel ca Președintele țării, se arată într-un proiect de lege… Mai mult