fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Analiză

Execuția pe S1 din 2020 – o abordare comparativă cu cea din 2019

Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 45 miliarde lei, echivalent cu 4,2% din PIB estimat… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Cum au folosit statele membre derogările de la tratate oferite de Comisia Europeană. Problemele care urmează

de Victor Bratu , 20.5.2020

Răspunsul fiscal la căderea economică provocată de coronavirus diferă foarte mult în interiorul Uniunii Europene, lucru care începe să provoacă îngrijorări la Bruxelles.

Datele confirmă că Germania e principal beneficiar al derogărilor oferite de Comisie de la Pactul de Stabilitate, dar mai arată că la ”bătaie” cu Germania este și statul pe care toți europenii îi compătimesc pentru loviturile încasate în pandemie: Italia.

Italia și Germania, aflate aproape pe picior de egalitate când vine vorba de utilizarea derogărilor sunt însă departe una de alta când vine vorba de guvernare responsabilă.

Diferitele restricții adoptate la nivel de stat ca răspuns la pandemia coronavirus au condus la oprirea unor întregi sectoare economice și au afectat puternic activitatea altor sectoare.
Inevitabil, în ”războiul” împotriva coronavirus s-au pierdut locuri de muncă și au apărut falimente. De aici și până la apariția tensiunilor economice și sociale majore nu-i decât un pas.

Singura reacție rapidă la îndemână

Comisia Europeană a anticipat problema și a decis, în premieră, la primele semne ale crizei Covid, să suspende normele europene privind ajutoarele de stat și normele fiscale. Chiar dacă pare extremă, decizia a fost, de fapt, singura soluție rapidă aflată la îndemâna UE.

(Citiți și: ”Comisia Europeană a relaxat, temporar, normele privind ajutoarele de stat. Tipuri de ajutoare permise și condiții de finanțare”)

În actuala sa formă de organizare și cu actualul mecanism de adoptare al deciziilor, UE nu se poate salva  ca întreg din fața unui pericol iminent decât în măsura în care fiecare dintre cei 27 membri se salvează individual. În actuala sa formă de organizare și cu actualul mecanism de adoptare al deciziilor, solidaritatea UE se poate manifesta concret doar după un interval mediu de timp.

Exemplu elocvent: Comisia anunța pe 2 aprilie lansarea unui fond de 100 miliarde euro (SURE), care urma să sprijine statele membre să păstreze veniturile angajaților, contribuind astfel la menținerea în viață a întreprinderilor. Instrumentul a fost aprobat pe 19 mai, în Consiliul de miniștri al UE, adică după 48 de zile. Statele membre urmează să depună aplicații, Comisia să le aprobe și ulterior să deblocheze banii. Minim alte 35-45 de zile…

Cine a profitat din plin

Având libertatea de a acționa pe cont propriu, guvernele din întreaga Uniune Europeană au început rapid să anunțe și să pună în aplicare diverse măsuri fiscale, în încercarea de a ajuta populația și mediul de afaceri.

Think-tank-ul Bruegel a sumarizat și comparat amploarea răspunsurilor fiscale aplicate de o serie de state membre și de Marea Britanie și Statele Unite. Au fost luate în calcul numai măsurile implementate, nu toate cele anunțate dar neaplicate încă.

Datele arată amploarea măsurilor, fără să țină cont cum vor afecta acestea balanțele bugetare, care se vor deteriora oricum din cauza scăderii economiilor, situație ce va conduce la diminiarea veniturilor și la creșterea cheltuielilor sociale. Tabelul arată în felul următor:

Ansamblul măsurilor naționale este grupat pe 3 categorii:

1. Impuls fiscal imediat. Cheltuieli guvernamentale suplimentare (de tipul banilor alocați pentru achiziția de resurse medicale, menținerea angajărilor, finanțarea IMM sau investiții publice speciale) și amânarea încasării unor venituri (anularea temporară a anumitor taxe sau contribuții sociale). Acest tip de măsuri produc efect imediat asupra balanței bugetare, fără posibilitatea de a fi recuperate direct costurile.

2. Amânări. O serie de guverne au decis amânarea încasării la bugetul de stat a unor plăți, inclusiv taxe sau contribuții sociale, acestea urmând, în teorie, să fie încasate la final de criză. Acest tip de măsuri îmbunătățesc pozițiile de lichiditate ale persoanelor fizice și ale companiilor, dar nu anulează obligațiile. În consecință, măsurile deteriorează pe moment balanța bugetară, care însă va fi îmbunătățită ulterior. O serie de guverne au impus și amânarea plății ratelor la credite sau plata utilităților, măsură care, de asemenea, contribuie la îmbunătățirea pozițiilor de lichiditate a celor afectați și nu afectează în principiu bilanțul anual al companiilor.

3. Alte lichidități / garanții de stat. Acest tip de măsuri includ garanțiile pentru export, credite pentru capital de lucru, linii de creditare oferite de băncile naționale de dezvoltare. Unele dintre aceste măsuri îmbunătățesc poziția de lichiditate a sectorului privat, dar, spre deosebire de amânările la plată, care sunt automate și se aplică în general grupurilor țintă, liniile de credit necesită voința și acțiunea directă a companiilor afectate. Liniile de credit și garanțiile nu afectează balanța bugetară în anul în curs, dar generează riscuri pe măsură ce se transformă în cheltuieli reale, fie în 2020, fie mai târziu.

Capacitatea statelor de a-și susține proprii cetățeni și propria economie este ilustrată de amploarea primelor două tipuri de măsuri – răspunsul fiscal imediat și amânări. Aici, Germania conduce de departe în clasament.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.5.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Turcia cere renegocierea convenției ONU care a stabilit jurisdicția maritimă a Greciei în Mediterana

Iulian Soare

Turcia şi Grecia au semnalat miercuri disponibilitatea teoretică de a rezolva prin dialog disputa referitoare la explorarea hidrocarburilor în Mediterana, angajându-se în acelaşi timp să… Mai mult

Stiri

ANAF a introdus facilitatea de identificare vizuală pentru înregistrarea la Spațiul Privat Virtual

Vladimir Ionescu

ANAF a anunțat că facilitatea de identificare vizuală online pentru înregistrarea pesoanelor fizice în Spațiul Privat Virtual (SPV) este operațională. „Identificarea persoanelor fizice care doresc… Mai mult

Europa

Belarus / Poliția a deschis focul împotriva manifestanților. Lituania, nemulțumită de reacția UE, își deschide granița pentru bieloruși

Iulian Soare

Cetățenii din Belarus vor intra mai ușor pe teritoriul Uniunii Europene în condițiile în care Lituania a anunțat că va relaxa restricțiile impuse acestora pentru… Mai mult

Stiri

Mesajul SUA adresat UE: Strângeți rândurile, China este un adversar mai dificil decât a fost URSS

Iulian Soare

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a cerut miercuri ţărilor europene să ”strângă rândurile” împotriva Partidului Comunist Chinez, care foloseşte puterea economică pentru a-şi… Mai mult

Europa

Sechestru de 1,9 mld. lei asupra Victoriabank, la 6 ani după „jafului secolului” din R. Moldova. BERD cere respect pentru acționarii actuali

Razvan Diaconu

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), „în calitate acționar al Victoriabank, salută colaborarea băncii” cu Procuratura Anticorupție din Republica Moldova, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Parteriatul BCR, BRD și Raiffeisen Bank la firma de logistică a numerarului CIT One – sub lupa Consiliului Concurenței

Adrian N Ionescu

Consiliul Concurenţei are nevoie de informații suplimentare privind parteneriatul BCR, BRD și Raiffeisen Bank ca asociate ale firmei de logistică de valori CIT One, și… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis despre combaterea clanurilor interlope: Este o luptă de durată, să nu așteptăm rezultate peste noapte

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că problema interlopilor este „foarte îngrijorătoare” și că a discutat de două ori cu ministrul de Interne Marcel Vela… Mai mult