fbpx

Chestiunea

Estimarea PIB 2020 – redusă pentru a treia oară în prognoza oficială. Observații

Estimarea pentru PIB 2020 a fost redusă pentru a treia oară consecutiv în așa-numită Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară publicată de Comisia Națională… Mai mult

19.11.2020

Chestiunea

Marea provocare mondială a vaccinului: Logistica de zeci de miliarde de dolari pentru pregătirea distribuției fiolelor anti-Covid

Experții estimează că necesarul de vaccinuri anti-Covid la nivel global se cifrează undeva între 12 și 15 miliarde de doze. În acest moment, capacitatea de… Mai mult

17.11.2020

Analiză

Nu doar ultimii, ci și departe de vecini: Cercetarea de la care așteptăm viitorul economiei

România a rămas, de departe, ultima în UE din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( R&D), potrivit datelor publicate de INS. Cu un procentaj de doar… Mai mult

16.11.2020

La obiect

Spitalul Piatra Neamț – doar una dintre bombele cu ceas din Sănătate

Un număr de 10 pacienți intubați au murit și șapte persoane au fost rănite în incendiul produs la secția Anestezie Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului… Mai mult

15.11.2020

Cum au folosit statele membre derogările de la tratate oferite de Comisia Europeană. Problemele care urmează

de Victor Bratu , 20.5.2020

Răspunsul fiscal la căderea economică provocată de coronavirus diferă foarte mult în interiorul Uniunii Europene, lucru care începe să provoacă îngrijorări la Bruxelles.

Datele confirmă că Germania e principal beneficiar al derogărilor oferite de Comisie de la Pactul de Stabilitate, dar mai arată că la ”bătaie” cu Germania este și statul pe care toți europenii îi compătimesc pentru loviturile încasate în pandemie: Italia.

Italia și Germania, aflate aproape pe picior de egalitate când vine vorba de utilizarea derogărilor sunt însă departe una de alta când vine vorba de guvernare responsabilă.

Diferitele restricții adoptate la nivel de stat ca răspuns la pandemia coronavirus au condus la oprirea unor întregi sectoare economice și au afectat puternic activitatea altor sectoare.
Inevitabil, în ”războiul” împotriva coronavirus s-au pierdut locuri de muncă și au apărut falimente. De aici și până la apariția tensiunilor economice și sociale majore nu-i decât un pas.

Singura reacție rapidă la îndemână

Comisia Europeană a anticipat problema și a decis, în premieră, la primele semne ale crizei Covid, să suspende normele europene privind ajutoarele de stat și normele fiscale. Chiar dacă pare extremă, decizia a fost, de fapt, singura soluție rapidă aflată la îndemâna UE.

(Citiți și: ”Comisia Europeană a relaxat, temporar, normele privind ajutoarele de stat. Tipuri de ajutoare permise și condiții de finanțare”)

În actuala sa formă de organizare și cu actualul mecanism de adoptare al deciziilor, UE nu se poate salva  ca întreg din fața unui pericol iminent decât în măsura în care fiecare dintre cei 27 membri se salvează individual. În actuala sa formă de organizare și cu actualul mecanism de adoptare al deciziilor, solidaritatea UE se poate manifesta concret doar după un interval mediu de timp.

Exemplu elocvent: Comisia anunța pe 2 aprilie lansarea unui fond de 100 miliarde euro (SURE), care urma să sprijine statele membre să păstreze veniturile angajaților, contribuind astfel la menținerea în viață a întreprinderilor. Instrumentul a fost aprobat pe 19 mai, în Consiliul de miniștri al UE, adică după 48 de zile. Statele membre urmează să depună aplicații, Comisia să le aprobe și ulterior să deblocheze banii. Minim alte 35-45 de zile…

Cine a profitat din plin

Având libertatea de a acționa pe cont propriu, guvernele din întreaga Uniune Europeană au început rapid să anunțe și să pună în aplicare diverse măsuri fiscale, în încercarea de a ajuta populația și mediul de afaceri.

Think-tank-ul Bruegel a sumarizat și comparat amploarea răspunsurilor fiscale aplicate de o serie de state membre și de Marea Britanie și Statele Unite. Au fost luate în calcul numai măsurile implementate, nu toate cele anunțate dar neaplicate încă.

Datele arată amploarea măsurilor, fără să țină cont cum vor afecta acestea balanțele bugetare, care se vor deteriora oricum din cauza scăderii economiilor, situație ce va conduce la diminiarea veniturilor și la creșterea cheltuielilor sociale. Tabelul arată în felul următor:

Ansamblul măsurilor naționale este grupat pe 3 categorii:

1. Impuls fiscal imediat. Cheltuieli guvernamentale suplimentare (de tipul banilor alocați pentru achiziția de resurse medicale, menținerea angajărilor, finanțarea IMM sau investiții publice speciale) și amânarea încasării unor venituri (anularea temporară a anumitor taxe sau contribuții sociale). Acest tip de măsuri produc efect imediat asupra balanței bugetare, fără posibilitatea de a fi recuperate direct costurile.

2. Amânări. O serie de guverne au decis amânarea încasării la bugetul de stat a unor plăți, inclusiv taxe sau contribuții sociale, acestea urmând, în teorie, să fie încasate la final de criză. Acest tip de măsuri îmbunătățesc pozițiile de lichiditate ale persoanelor fizice și ale companiilor, dar nu anulează obligațiile. În consecință, măsurile deteriorează pe moment balanța bugetară, care însă va fi îmbunătățită ulterior. O serie de guverne au impus și amânarea plății ratelor la credite sau plata utilităților, măsură care, de asemenea, contribuie la îmbunătățirea pozițiilor de lichiditate a celor afectați și nu afectează în principiu bilanțul anual al companiilor.

3. Alte lichidități / garanții de stat. Acest tip de măsuri includ garanțiile pentru export, credite pentru capital de lucru, linii de creditare oferite de băncile naționale de dezvoltare. Unele dintre aceste măsuri îmbunătățesc poziția de lichiditate a sectorului privat, dar, spre deosebire de amânările la plată, care sunt automate și se aplică în general grupurilor țintă, liniile de credit necesită voința și acțiunea directă a companiilor afectate. Liniile de credit și garanțiile nu afectează balanța bugetară în anul în curs, dar generează riscuri pe măsură ce se transformă în cheltuieli reale, fie în 2020, fie mai târziu.

Capacitatea statelor de a-și susține proprii cetățeni și propria economie este ilustrată de amploarea primelor două tipuri de măsuri – răspunsul fiscal imediat și amânări. Aici, Germania conduce de departe în clasament.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.5.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană ar putea recomanda liturghii online, de sărbători. BOR respinge propunerea

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană va prezenta miercuri un proiect prin care va recomanda ca slujbele de Crăciun să se desfășoare fără public sau cu puțin participanți, ca… Mai mult

Europa

Miniștrii de finanțe din zona euro au întărit rolul Mecanismului European de Stabilitate

Vladimir Ionescu

Miniștrii de finanțe din zona euro au convenit să întărească fondul de salvare al regiunii prin relaxarea condițiilor de accesare a liniilor de credit, o… Mai mult

Stiri

Dispută aprinsă SUA – Turcia la reuniunea ministerială NATO

Razvan Diaconu

Secretarul de Stat american Mike Pompeo (foto) a atacat Turcia în timpul reuniunii online de marți a miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, acuzând… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Cresc accizele la carburanți de anul viitor

Adrian N Ionescu

Accizele vor contribui anul viitor la scumpirea benzinei cu 5,37 bani pe litru și la scumpirea motorinei cu 4,96 bani pe litru, potrivit regimului actualizat… Mai mult

Stiri

Elon Musk, în conflict cu sindicatele germane, din cauza noii investiții Tesla de lângă Berlin

Raluca Florescu

Prima investiție a Tesla din Europa, fabrica din Germania, s-ar putea lovi de un obstacol major  – neînțelegerile care există între Elon Musk, fondatorul fabricii… Mai mult

Stiri

Rezervele valutare ale României au scăzut cu 402 mil. euro în noiembrie

Adrian N Ionescu

Rezervele valutare ale României ținute la Banca Naţională a României au coborât cu 1,18% (402 mil. euro) în noiembrie, până la 33,393 miliarde de euro,… Mai mult

Stiri

Unilever testează în Noua Zeelendă săptămâna de lucru de 4 zile

Raluca Florescu

Compania Unilever a anunțat marți că va testa săptămâna de lucru de patru zile în Noua Zeelandă, angajații putând alege zilele în care lucrează și… Mai mult