duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 septembrie, 2020

Revenirea relativă a activității economice din iulie a dus și la creșterea consumului de electricitate și, proporțional mai mult, la creșterea importurilor nete.

Importurile nete de energie electrică au crescut până la mai mult de 1.385 MWh în primele 7 luni din 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Importurile nete de energie electrică din primele 7 luni ale anului au crescut cu peste 254 MWh (+22,5%) față de cele înregistrate în primele 6 luni.


Pe de altă parte, consumul din economie a crescut mai puțin, cu 18,3% (până la 22.514 MWh), pe primele 7 luni față de cel din primele 6 luni, arătând reluarea activității industriale.

A crescut și consumul populației (+15,8%, 7.492 MWh). Creșterea consumului cu iluminatul public a fost de 12,7% (314 MWh) într-o lună de iulie, în care ziua este  încă mai  lungă decât noaptea.

Consumul de electricitate din economie este încă mai mic cu 9,3% (-2.298 MWh) decât cel din aceeași perioadă din 2019.

Crește deficitul de producție al centralelor pe cărbune

Una dintre cauzele creșterii importului este prețul mare al energiei produse din cărbune, influențat de costurile poluării, respectiv ale certificatelor verzi, pe care trebuie să le cumpere electrocentralele respective.


Este relevantă, în acest sens, creșterea diferenței în minus de producție în „termocentralele clasice”. Centralele pe cărbune și gaze au produs mai puțin cu 2.336 MWh în primele 7 luni din 2020, față de aceeași perioadă din 2019.

Această diferență a crescut cu peste 5% față de minusul din primele 6 luni ale anului.

Cotațiile certificatelor verzi au revenit la nivelurile de dinainte de pandemiei.

(Citiți și: „Costurile poluării fac electricitatea românească una din cele mai scumpe din UE – raport DG Energy”)

Centralele pe cărbune acoperă aproape un sfert din consum, dar producția lor este scumpă din cauza poverii achiziției certificatelor de emisii de carbon, care a dus aproape de insolvență cel mai mare producător de pe acest sector, Complexul Energetic Oltenia.

CE Oltenia speră să-i fie aprobat de către Comisia Europeană un plan de restructurare de 7 miliarde de lei, care prevede construcția de ferme solare și tranziția prin producția pe gaze.

Anul trecut CE Oltenia, al doilea cel mai mare producător de electricitate al României, trebuia să dea jumătate din cifra de afaceri pe certificate verzi.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Principalele resurse de energie primară în perioada 1.I-31.VII.2020 au totalizat 17.705,0 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 2.647,1 mii tep faţă de perioada similară din 2019

Producţia internă a însumat 10.322,0 mii tep, în scădere cu 1.471,9 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 7.383,0 mii tep, în scădere cu 13,7%.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: