Energia electrică din România a devenit una dintre cele mai scumpe din Uniunea Europenă (UE27), din cauza componentei producției pe bază de cărbune și, respectiv, a costurilor mari cu certificatele verzi, potrivit celui mai recent raport al Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europeme, DG Energy.
Cu un preț mediu de 41 euro / MWh pe Trimestrul 1 / 2020, România se află pe locul 4 în clasamentul celor mai mari prețuri ale energiei electrice pe piețele angro pentru ziua următoare din UE, după Grecia (50 euro/MWh), Malta (45 euro/MWh) și Bulgaria (42 euro/MWh).
Media europeană a prețului electricității a fost de 34 de euro / MWh, iar prețul cel mai mic a fost în Suedia, 17 euro / MWH, datorată producției hidroenergetice și eoliene ridicate.
Între timp, prețul certificatelor verzi a ajuns din nou la nivelul anterior crizei coronavirus, ceea ce pune mari probleme producătorilor români pe bază de cărbune.
Producătorul care contează de fapt, Complexul Energetic Oltenia, așteaptă aprobarea de către Comisia Europeană a planului de restructurare, menit să-i asigure supraviețuirea și eventual dezvoltarea.
Cele mai mari prețuri din Europa Centrală și de Est
Prețurile medii zilnice din România la consumul de bază sunt cele mai mari față de cele din Europa Centrală și de Est (fără Bulgaria, încadrată de DG Energy în Regiunea de Sud-Est).
Nivelul ridicat al prețurilor din România s-a menținut și în Trimestrul 2, chiar dacă în toată Europa prețurile au scăzut ca urmare a scăderii cererii provocate de de pandemia coronavirus și capacitățile de producție pe cărbune s-au mai oprit, pentru a mai salva din cheltuielile cu certificate verzi.
Poluarea care scumpește electricitatea
Principala cauză al prețului mare al electricității produse în România este costul ridicat al certificatelor verzi, pe care producătorii de electricitate din România trebuie să-l plătească pentru arderea cărbunelui, spune raportul DG Energy.
Electrocentralele pe cărbune acoperă 20 – 23% din consumul de electricitate al României, majoritatea covârșitoare a producției fiind realizată de Complexul Energetic Oltenia, aflat în mare dificutate din cauza costului certificatelor verzi.
(Citiți și: „România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia)
„Având în vedere consecințele potențiale ale evoluţiei prețului certificatelor de CO2 asupra situației financiare a CE Oltenia, scenariul modelat a considerat și diminuarea, până la dispariţia completă, a capacităților energetice din portofoliul CE Oltenia, considerate neutilizabile începând cu anul 2022”, spune o analiză a operatorului de sistem și de transport Transelectrica (TEL).
Fără producția CE Oltenia sau a unor noi grupuri energetice, nevoile de electricitate ale României nu vor mai putea fi satisfăcute de capacitatea de import a sistemului, potrivit docuemntului citat.
Perspectivele defavorabile
Perspectivele pentru România nu sunt favorabile: prețul mediu spot al emisiilor de CO2 (certificatele verzi) a ajuns în iunie la nivelurile de dinainte de criza coronavirus, respectiv la 23,5 euro / tonă, după ce scăzuse până la 20 euro / tonă în mai, de la 23 de euro în primul trimestru.
Dificultățile CE Oltenia și circumstanțele mixului de producție din România, puternic dependent de cărbune, face ca presiunea costului certificatelor verzi să se mențină ridicată, chiar dacă piața europeană tinde să revină pe tendință de scădere (în proporții de 2 cifre, potrivit raportului DG, după -15% în 2019).
Așa se face că prețul mediu ponderat al certificatelor verzi la bursa românească de energie OPCOM a fost deja de 29,4 euro / certificat în iulie, iar în 3 septembrie de 28 euro.
Tot la OPCOM, prețul pentru ziua următoare a fost de 37,49 euro /MWh în iulie 2020, când piața a închis la o medie de 37,08 euro / MWh.
O medie neponderată a prețurilor din ultima săptămână a lunii august urca din nou prețul pe piața pentru ziua următoare la peste 42 de euro / MWh.
