luni

17 ianuarie, 2022

Cum arată PNRR-urile celor mai mari 4 economii ale UE

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 mai, 2021

Proiectele pe care România le-a trecut în PNRR-ul său au de-a face mai degrabă cu investiții specifice secolului trecut – și nici nu poate fi altfel: viitoarea economie, pentru care proiectul european al PNRR vrea să fie temelie, nu poate funcționa fără infrastructură de transport, digitală sau administrativă elementară.

Pentru a vedea, însă, la ce fel de economie se referă proiectul european, să studiem cum arată PNRR-urile primelor 4 economii ale UE – Germania, Franța, Italia și Spania: în ele se observă încotro merg lucrurile.

O primă analiză a think-tank-ului Bruegel arată că planurile celor patru grei ai Uniunii reflectă priorități destul de diferite: Germania, cu toții ”sacii-n căruță” în materie de dezvoltare, cheltuie masiv în digitalizare, în vreme ce Franța insistă cu politicile sociale și de mediu. Italia și Spania își continuă tradițiile revoluționare, de această dată verde în Italia și industrială în Spania.


Acesta e contextul în care principala miză a planului românesc este construcția de infrastructură rutieră.

(Citiți și: ”Calendarul ideal al României de încasare a banilor din PNRR pe 5 ani: ce ne poate da peste cap”)

Dintre cele patru țări, doar planul Italiei are în vedere accesarea componentei de creditare în cadrul Facilității de Recuperare și Reziliență.

Italia, cel mai mare beneficiar al Facilității de Recuperare

Planul italian se ridică la o valoare mult mai mare (192 miliarde euro în total – 69 miliarde granturi și 123 miliarde credite, la care se adaugă alte 14 miliarde euro subvenții din ReactEU) decât, de exemplu, planul spaniol, care conține proiecte de 69 miliarde euro, doar granturi.

În planul său, Spania indică totuși că ar putea solicita și împrumuturi în viitorul apropiat.


Cele 4 planuri au structuri destul de diverse, ceea ce face oarecum  dificilă compararea lor.

Germania, accent pe digitalizare

În ceea ce privește componentele verzi și digitale, Franța și Germania prezintă cifre precise, Spania raportează informații calitative, în timp ce Italia are un capitol de digitalizare, două capitole ”verzi”, dar nu raportează dacă alte categorii, cum ar fi educația și sănătatea, conțin sau nu componente digitale sau  verzi.

Cu toate acestea, fiecare dintre cele 4 țări raportează cote generale ale cheltuielilor ecologice și digitale.

Bruegel reușește să compare în mod rezonabil cotele globale ale cheltuielilor ecologice și digitale planificate, grupând restul de cheltuieli într-o singură categorie.

Figura 1: Alocarea globală a resurselor în planurile naționale:

Germania intenționează să cheltuiască mai mult de jumătate din banii pe care i-ar putea primi de la UE pentru digitalizare, în timp ce celelalte trei țări vor cheltui un sfert, sau mai puțin. În ceea ce privește valorile în euro care urmează să fie cheltuite pentru prioritățile digitale, Italia intenționează să cheltuiască cel mai mult la 42 miliarde euro, urmată de Spania (16 miliarde euro), Germania (15 miliarde euro) și Franța (10 miliarde euro).

Franța, ambiții ecologice

Franța intenționează să cheltuiască jumătate din banii UE pentru priorități ecologice, în timp ce celelalte trei țări vor cheltui aproximativ 40%. În ceea ce privește valorile în euro care urmează să fie cheltuite pentru prioritățile ecologice, Italia intenționează să cheltuiască cel mai mult la 86 miliarde euro, urmată de Spania (31 miliarde euro), Franța (21 miliarde euro) și Germania (11 miliarde euro).

(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)

Diferențe semnificative între cele 4 planuri pot fi observate și în ceea ce privește acțiunile climatice. Planurile stabilesc priorități similare în acest domeniu, incluzând, în ordinea importanței, infrastructura și mobilitatea ecologice, energia verde și eficiența energetică a clădirilor. Dar planurile de acțiune specifice diferă semnificativ.

Figura 2: Componentele ”verzi” ale planurilor naționale:

De exemplu, probabil și pentru că are alocată cea mai mică sumă, investițiile germane în infrastructură ecologică și mobilitate sunt concentrate în totalitate pe dezvoltarea mobilității electrice, cu stimulente pentru a încuraja achiziția de mașini, autobuze și vehicule feroviare ”verzi” și dezvoltarea infrastructurii de încărcare a mașinilor.

În Spania, pornind de la o sumă mai mare, planul prevede investiții în dezvoltarea mobilității electrice și a transportului public.

Atât în Franța, cât și în Italia, jumătate din investiții se concentrează pe dezvoltarea sistemului feroviar. În Franța, accentul este pus pe modernizarea și dezvoltarea în continuare a transportului feroviar de marfă și a liniilor locale. În Italia este prioritară dezvoltarea trenurilor de mare viteză.

Componentele planului francez de relansare:

Componentele planului german de relansare:

Componentele planului italian de relansare:

Componentele planului spaniol de relansare:

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Investițiile în energie verde sunt, de asemenea, structurate diferit:

  • Germania se concentrează puternic pe dezvoltarea unei economii a hidrogenului, printr-o varietate de instrumente, de la finanțarea cercetării până la implementarea pe scară largă a diverselor proiecte
  • Franța planifică, de asemenea, investiții în hidrogen, alături de proiecte de sprijin aeronautic și pentru dezvoltarea piețelor pentru tehnologia ecologică
  • Italia și Spania planifică investiții considerabile în energie regenerabilă și rețele inteligente, pe lângă sprijinul pentru proiectele de hidrogen.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr