Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Cum abordează Băncile Centrale ale lumii echilibrarea rezervelor de aur

de Adrian N Ionescu , 3.3.2019

Aur în Banca Angliei. Sursa: NewsCast

Ideea repatrierii unei părți din rezerva de aur administrată de o bancă centrală nu este invenția parlamentarilor români, ci este interpretarea distorsionată a prudenței din alte țări europene.

„Autoritățile monetare din Germania, Olanda și Austria sunt printre principalele care au anunțat, într-un mod transparent, programe de echilibrare a distribuției rezervelor de aur între locațiile din străinătate și din țară, prin repatrierea unei părți a rezervelor de aur depozitate în afara granițelor”, remarca recent Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR).

Germania are în ţară doar 40% din rezerva sa de aur, Olanda doar aproximativ 31%. Austria are în plan să-şi crească până la 50% depozitarea în țară, până anul viitor. Campania austriacă a început în 2016, în nivelul depozitelor în exterior fiind de 80% în 2007 , potrivit informaţiilor disponibile.

Banca Centrală a Greciei a spus  recent că aproximativ jumătate din rezervele de aur sunt în seifurile sale. Restul se află în custodia Băncii Angliei și a Federal Reserve, precum și în Elveția.

„Depozitarea unei părți din rezerva de aur în străinătate este o practică internațională de rutină, adoptată de aproape toate băncile centrale ale lumii”, spune un comunicat al băncii centrale de la Atena.

Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a făcut declarația de mai sus la mijlocul lunii februarie, înaintea apariției proiectului de lege Liviu Dragnea – Șerban Nicolae & Co., prin care BNR ar fi obligată să țină în țară nu mai puțin de 95% din rezerva de aur.

Motivații distorsionate

Doar „ca urmare a crizei financiare şi a creşterii riscurilor geopolitice, s-a manifestat o tendinţă de revizuire a politicii unor bănci centrale în ceea ce priveşte depozitarea aurului, prin relativa echilibrare a distribuţiei rezervelor de aur între plasarea în străinătate şi păstrarea în ţară”, explică viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, , citat de Mediafax.

În schimb, proiectul de lege menționat face apel la grijile geopolitice ale altora, dar ignoră contra-argumentele interne, respectiv nivelul de credibilitate în scădere de care se bucură guvernanța financiară a României, față de cea a țărilor ale căror exemple se referă și nici măcar la amploarea repatrierilor acestora.

Iar repatrierile efectuate de alte țări au avut loc în condiţiile în care acestea ţin în continuare să-şi păstreze majoritatea rezervei de aur în străinătate, chiar fără să aibă nevoie de mai multă încredere din partea investitorilor străini în titlurile lor de stat, aşa cum are nevoie România.

Căci despre încrederea creditorilor ţării este vorba, în fond.

(Citiți și: Rezerva de aur: Proiectul de repatriere deschide un nou front în confruntarea cu UE. România riscă să piardă încrederea creditorilor)

Într-advăr, Bundesbank (banca centrală a Germaniei) a informat că a repatriat, în 2015, aproximativ 110 tone de aur de la Paris şi puţin sub 100 de tone de aur de la New York, iar 40% din rezervele de aur ale Germaniei sunt încă la Frankfurt.

Dar încrederea investitorilor în titlurile de stat germane („bund”-urile) este atât de mare, încât aceştia au fost la un moment dat dispuşi să plătească (prin randamente negative) siguranţa plasamentelor lor în titlurile germane.

Prudenţă şi prin achiziţii de aur

Mai mult, ca expresie a grijilor geopolitice băncile centrale ale lumii cumpără aur şi, astfel, sporesc depozitarea în ţară.

Achiziţiile de aur ale băncilor centrale ale lumii din 2018, de 651,5 tone, au atins al doilea cel mai mare record din 1967 încoace și au fost cu 74% mai mari decât cele din anul anterior, potrivit World Gold Council (WGC).

Ca urmare a politicii de achizițiii de aur, de exemplu, rezerva Olandei deținută în țară crescuse deja de la 11% în țară (în 2014) la doar 31% (2017).

„Argumentele oferite în favoarea acestor decizii au avut la bază diversificarea riscului, în condițiile în care aceste state aveau mai mult de 70% din rezerva de aur în străinătate”, a mai spus Liviu Voinea.

Excepțiile relevante

Ungaria și-a repatriat rezerva de doar 3 tone de aur dar a multiplicat-o prin achiziții de 10 ori. Polonia și-a crescut rezervele de aur de la circa 104 tone la aproximativ 125 tone. Şi state emergente din America Latină, Orientul Mijlociu și Asia fac la fel.

Nici Ungaria și nici Polonia nu au problemele macroeconomice ale României, exprimate de deficite mari, bugetare, comerciale și de cont curent care atârnă greu în costurile cu care se finanţează guvernul român.

Pe de altă parte, accentele politice autoritare care domină în aceste țări sunt similare celor din România, fără să aibă susținerea abilității de a le concilia cu argumentele care atrag investițiile străine (în Ungaria), sau cu argumentul consumului de produse autohtone (în Polonia).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult