Cum a taxat UE munca în 2015. Taxele României și salarizarea pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu net în România pe 2015 a fost de 1.859 lei ( echivalentul a 418 euro) pe lună, în creștere cu 9,5% față de anul precedent. Datele prezentate de INS arată și costul salarial aferent pentru a plata acestui salariu, respectiv 3.189 lei (717,5 euro) pe salariat, indicator care a crescut cu doar 6,7% în urma reducerii fiscalității la angajator.

Astfel, pentru fiecare 100 de lei achitați cu acte în regulă, un angajator a trebuit să aloce 171,50 lei pe costurile salariale, ceea ce înseamnă că statul român a taxat munca depusă cu o cotă de 41,70%. Este o valoare situată peste media de circa 35% a organizației OECD, care grupează cele mai dezvoltate economii din lume, dar sub nivelul din marile economii europene precum Germania sau Franța, mai apropiate de 50%.

Numărul mediu al salariaților a fost anul trecut de 4.611,4 mii persoane, în creștere cu 2,3% față de 2014. La finele anului, efectivul angajaților a traversat pragul de 5 milioane de persoane (5.041,2 mii), iar rata de creștere a acestuia era încă și mai ridicată, respectiv +2,9%.

De remarcat că ritmul de creștere economică anunțat a fi de 3,8% în varianta provizorie, a fost semnificativ mai ridicat. Ceea ce ne trimite la o estimare de avans bazat cam în proporție de trei sferturi pe extinderea activității economice și doar un sfert prin îmbunătățirea performanței de producție.

Salarizarea în România, pe domenii de activitate

În ceea ce privește raporturile dintre sumele cu care au fost plătite diferite activități din economia națională, situația este prezentată în tabelul de mai jos.

Câteva alăturări sunt semnificative: învățământul cu transportul și depozitarea sau sănătatea ceva mai sus de comerțul cu ridicata și amănuntul, dar și apropierea sectorului IT de intermedierile financiare.

În structura pe regiuni de dezvoltare, se poate observa o diferențiere netă între regiunea capitalei, unde ponderea celor angajați în servicii comerciale depășește 60%, și toate celelalte zone ale țării, unde variază între 35% și 40%. Explicația vine de la nivelul salarial mult mai redus al acestora din urmă, care nu permite crearea de locuri de muncă și o dezvoltare a serviciilor din lipsa cererii solvabile.

De remarcat și ponderea mult mai redusă a bugetarilor în zona capitalei (doar 16%) , față de valori apropiate de 20% în rest, cu două excepții notabileși foarte edificatoare.
Regiunea de Vest, cea mai dezvoltată după Capitală, are doar 17,2% bugetari, mult sub nivelul de 27,5% din cea mai săracă regiune a României, cea de Nord-Est, unde statul este unul dintre principalii angajatori și formatori de preț pe piața muncii.

În fine, ar mai trebui menționat că exact trei sferturi dintre salariați au activat anul trecut în sectorul privat – 75,1% și o creștere de 4,2% comparativ cu anul precedent, ceea ce arată că sectorul privat a fost cel care a și determinat aproape exclusiv creșterea numărului de locuri de muncă.