Cultele religioase solicită, într-o scrisoare comună trimisă Ministerului Educației, ca Religia să poată fi aleasă de absolvenți ca disciplină de examen la Bacalaureat, la fel ca alte materii din trunchiul comun. De asemenea, cei 13 reprezentanți ai cultelor ce semnează scrisoare mai solicită eliminarea din școli a unor subiecte precum diversitate sau orientare sexuală.
Neincluderea Religiei printre probele de bacalaureat la alegere reprezintă discriminarea acestei materii de studiu, în raport cu celelalte discipline ce pot fi alese pentru examenul de Bacalaureat, precizează scrisoarea comună:
„Nediscriminarea Religiei în raport cu alte discipline școlare din trunchiul comun, prin includerea acesteia în lista disciplinelor școlare, la alegere, în cadrul examenului național de Bacalaureat pentru ca elevii care frecventează orele de religie să aibă posibilitatea de a-și valorifica și verifica competențele dobândite la această disciplină, una dintre puținele care se studiază pe tot parcursul învățământului preuniversitar și singura care a fost validată de majoritatea covârșitoare a părinților”.
Cultele religioase mai solicită:
- eliminarea din proiectul Legii învățământului preuniversitar a „precizării referitoare la stabilirea unei perioade de înscriere la Religie sau de schimbare a opțiunii, care poate crea confuzie și noi presiuni asupra elevilor, în vederea retragerii de la ora de Religie”.
- ca diversitatea să nu mai fie definită în proiectul legii învățământului, iar profesorii să nu mai fie obligați să o promoveze. De asemenea, cultele mai solicită ca sintagma „orientare sexuală” să fie ștearsă din document.
BOR: Copiilor ar trebui să le fie prezentată, în cadrul formator al școlii, doar heterosexualitatea, ca posibil „model” de viață intimă
BOR a reacționat și separat, printr-un comunicat în care critică virulent poziția de ansamblu a legilor educației față de problema sexualității, pe de o parte, și față de religie, pe de altă parte.
- „Obligația de a promova „diversitatea sexuală” în școală, de a li se prezenta copiilor ca „normalitate” posibilitatea aberantă de a-și schimba genul din masculin în feminin sau „neutru” (genuri strict gramaticale, nu biologice), dar și prezentarea unor forme de sexualitate marginală ca „firești” este una total abuzivă și nocivă pentru formarea intelectuală și morală a unor tineri care trebuie să se pregătească în anii de acumulări culturale pentru viața și societatea reale, nu utopice, sprijinite pe familia naturală datorită căreia istoria omenească a mers și merge mai departe;
- în mod cert există și un foarte mic procent de persoane transgender la scara umanității, așa cum există și alte minorități sexuale. În natură apar uneori devieri de la normă: rarisime și marginale, pentru care trebuie să existe, desigur, toată înțelegerea și sprijinul firești. De aici nu rezultă că aceste persoane s-ar putea simți discriminate de folosirea corectă a gramaticii și a genului masculin și feminin în comunicarea publică, mai ales în școala ca spațiu al formării în spiritul realității și adevărurilor elementare, așa cum nu rezultă că alte forme de sexualitate decât heterosexualitatea ar trebui să fie prezentate unor copii în cadrul formator al școlii ca posibile „modele” de viață intimă;
- prezentarea ignorantă/ peiorativă în noile legi ale învățământului a sintagmei „dogme religioase” sfidează miezul teologic al creștinismului fertil cultural și social. Dogma religioasă nu este un construct ideologic situat la polul opus adevărului, ci un adevăr revelat și apoi formulat care constituie o „geamandură” sau un „far” pentru reflecția teologică, reflecție inclusiv de ordin moral. Cineva ca Lucian Blaga însuși (mai greu de contestat de ideologii anticreștini) afirmă în perfectă cunoștință de cauză că „dogma are o iraționalitate bine întemeiată”. Există, desigur, și supra-raționalitate, există, desigur, și o știință filosofică destul de cunoscută numită „metafizică”. Ceea ce poate spune câte ceva despre „dogmă”.
***
