Decizia Monei Pivniceru de a renunța la postul de ministru (și a merge pe un post de judecător la Curtea Constituțională) are o explicație în memorandumul pe care l-a semnat cu guvernul și în lucrurile la care a fost nevoită să renunțe pentru accede la o funcție politică.
Primul motiv îl constituie anunțul de săptămâna trecută, mai întâi al lui Varujan Vosganian și apoi al premierului Ponta: tăierea cu 15% a cheltuielilor de personal
la bugetari.
Dacă pentru celelalte ministere lucrurile erau de așteptat, la Ministerul justiției situația e specială: potrivit memorandumului sus-amintit, guvernul se anga să pună la dispoziția Monei Pivniceru a banilor necesari sporirii aparatului judecătoresc cu 270 de posturi până în 2015, și creșterea cu aproximativ 450 a numărului de grefieri, în vederea implementării noilor Coduri. La acestea se adăugau și fondurile necesare pentru intruirea personalului – care intră tot la cheltuieli de personal.
Decizia guvernului de-a tăia cu 15% fondurile afectează și Ministerul Justiției, lucru care se adaugă la alte neajunsuri pe care Mona Pivniceru le-a acumulat pentru a accede la Minister. Este vorba de renunțarea la statutul de membru CSM, diferența de slariu dintre cele două funcții (aproximativ 10.000 de lei lunar), precum și faptul că i s-a respins cererea de pensionare pe vechiul salariu. O trecere la Curtea Constituțională ar amortiza aceste dezavantaje, și ar și scuti-o pe Mona Pivniceru de dificultățile (unele de insurmontat) de-a implementa noile Coduri cu personal puțin și fără bani.
Greul acestor privațiuni bugetare ar urma să cadă pe doi oameni mai puțin experimentați și în funcții, și în politică: E vorba de cele două variante de ministru pe care PNL se pregătește să le propună pentru Justiție – minister aflat în sfera sa de influență.
O opțiune este Ovidiu Puțura, secretar de stat în minister și judecător detașat de la Bistrița Năsăud. O problemă este, însă, răspunsul lui Puțura: în cazul că va accepta postul de ministru, e de așteptat ca CSM să nu-i accepte și gradul de magistrat concomitent cu funcția executivă – în baza separației puterilor în stat.
Mult mai veridică pare, din acest punct de vedere, cea de-a doua opțiune: fostul ministru Tudor Chiuariu, liberat angajat și apropiat al ministrului Transporturilor Relu Fenechiu.
Până când se va tranșa chestiunea de la ministrul Justiției, rămâne în aer marea problemă care a fizat România în ultimul Raport MCV: șefii de la Parchetul General și DNA, care trebuie nominațizați de ministru, avizați de CSM și acceptați de Traian Băsescu. O controversă care trenează din septembrie 2012 și care constituie o altă piatră de moară luată de pe umerii Monei Pivniceru.
2 răspunsuri
Cine a promovat-o şi cine a despovărat-o CurdDeGuvernare ?? Pe mine m-aţi auzit ?
In sfarsit, si-a dat seama si domnul Putura ca nu poate fi si Judecator si subordonat politic, Executivului! Chiar si acum este in stare de iincompatibilitate! Pentru ca executa ordine politice, prin delegare! La noi, ca la mimeni! Dar….. Nu înțeleg! Nu mai avem oameni capabili… De ne oprim aici??????