Reprezentanții Guvernului României susțin că proiectul gazoductului Nabucco are în continuare șanse să fie ales de consorțiul Shah Deniz drept rută de transport al gazelor azere în Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, surse oficiale de nivel înalt au declarat,pentru cursdeguvernare.ro, că în proporție de 90-95% conducta Transadriatică (TAP) a câștigat cursa în fața lui Nabucco.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, i-a spus, vineri, șefului Comisiei Europene, Jose Manuel Barrodo, că săptămâna viitoare consorțiul Shah Deniz va decide prin care dintre cele două proiecte – Nabucco și TAP – va alege să trimită gazele din zona caspică în Europa.
”Preşedintele Aliev mi-a confirmat că, săptămâna viitoare, aşa cum era prevăzut, consorţiul Shah Deniz II va lua o decizie asupra capătului european al Coridorului sudic, alegând între cele două opţiuni, Nabucco Vest şi Conducta Transadriatică”, a afirmat Barroso, la Bruxelles, după întâlnirea cu Aliev.
La București, oficialii guvernamentali știau până vineri că decizia politică a Azerbaidjanului este pentru Nabucco.
”Nu avem un punct de vedere contrar, deci sperăm să fie aprobat”, a declarat, vineri seara, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, pentru cursdeguvernare.ro.
Surse oficiale de la București spun, însă, că în proporție de 90-95% Nabucco a pierdut bătălia cu TAP.
Potrivit acestora, Ilham Aliev i-a comunicat deja lui Barroso că gazele din Azerbaidjan vor trece prin conducta Transadriatică, proiectul Nabucco urmând să devină astfel inutil.
”De fapt, decizia s-a luat astăzi, 21 iunie, urmând ca pe 28 iunie, în a adoua zi a Consiliului European, să fie anunțată oficial. Până atunci, pe 26 iunie, comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, va face o mică ceremonie la Bruxelles, cu reprezentanții TAP și Nabucco, ceva simbolic”, a declarat un oficial român, pentru cursdeguvernare.ro.
El a enumerat și trei motive principale care au stat la baza deciziei politice de la Baku, principalele resorturi având legătură cu Grecia, țară tranzitată de TAP:
- SOCAR. Compania energetică națională azeră, SOCAR, este interesată de programul de privatizări din Grecia, prima țintă fiind producătorul de gaze elen DESFA, azerii obținând chiar vineri, 21 iunie, acordul de principiu pentru cump[rarea a 66% din firma elenă la prețul de 400 de milioane de euro.
- Germania. Berlinul, ca principal creditor al Greciei, este interesat de revirimentul investițiilor în această țară, pentru a-și recupera banii împrumutați. Cea mai mare economie a Uniunii Europene este principalul contributor și la ajutorul acordat de zona euro Greciei, de 180 de miliarde de euro în total. În plus, compania germană E.On Ruhrgas deține 15% din TAP.
- Rusia. Moscova rămâne principalul actor geopolitic în spațiul ex-sovietic. Rusia nu are interes să se realizeze nici Nabucco, nici TAP, însă Nabucco incomoda mai mult Moscova, care accelerează proiectul propriu de transport de hidrocarburi în Europa, South-Stream. În plus, Moscova și Berlinul joacă în mare parte aceeași carte în domeniul enrgiei.
Cum evoluează deciziile TAP vs. Nabucco
Trebuie menționat că decizia statului azer este crucială în ceea ce privește alegerea consorțiului Shah Deniz. Principalul contractor în perimetrul gazeifer azer este British Petroleum, însă tot ceea ce înseamnă resurse naturale în Azerbaidjan depinde de decizia familiei Aliev, care domină Azerbaidjanul toate aspectele vieții sale: politic, economic, social.
În plus, unul dintre principalii extractor de la Shah Deniz este compania norvegiană Statoil, care este acționar principal și în Conducta Trans-Adriatică.
Decizia Azerbaidjanului nu ar trebui însă să-i surprindă pe oficialii români. La Consiliul European din 22 mai, România avea, pintre principalele puncte din mandatul cu care a mers la Bruxelles pemierul Victor Ponta, recunoașterea de către Uniunea Europeană a proiectului Nabucco drept proiect prioritar pentru întreaga UE.
Șovăielile șefilor de state și de guverne UE anunțau întorsătura de situație, având în vedere că în mod normal Uniunea ar fi trebuit să susțină mai degrabă un proiect în care companii din state membre UE sunt mai implicate, iar Nabucco era acel proiect.
Nici Statele Unite nu au acordat Nabucco sprijinul – măcar politic- de care ar fi avut nevoie. Prin anularea nabucco, României și Bulgariei nu le mai rămâne altceva de făcut decât să permită exploatarea resurselor de gaze de șist, în special din Dobrogea, unde compania americanp Chevron face explorări.
Săptămâna trecută, ziarul austriac Wirtschaftsblatt relata că decizia azerilor privind conducta prin care vor trimite gazele în Europa a fost luată deja din 13 iunie, însă nu a fost precizat dacă Nabucco sau TAP a câștigat competiția.
În 18 iunie, jurnalistul Emil Hurezeanu, cu puternice legături în Germania, susținea, la postul DIGI 24, că proiectul Nabucco a căzut.
În replică, purtatorului de cuvant al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, Christian Dolezal, respingea, marți, 18 iunie, zvonurile privind existența unei decizii a consorțiului Shah Deniz.
”Orice informații potrivit cărora ar fi fost transmisă deja o decizie în favoarea unuia dintre proiecte reprezintă o pură speculație în acest moment. Nabucco a transmis Consorțiului Șah Deniz un pachet foarte competitiv de documentație pentru sprijinirea deciziei de selecție a conductei, care demonstrează clar că Nabucco îndeplinește toate criteriile pentru a fi selectat ca rută europeană de transport al gazelor din zăcământul Șah Deniz. Decizia producătorilor va fi anunțată la sfârșitul lunii iunie și rămânem convinși că Nabucco reprezintă cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”, se arată într-o declarație a oficialului Nabucco, transmisă publicației cursdeguvernare.ro, marți.
Miza pentru România
Încă din anul 2002, de când au început primele pregătiri, România s-a implicat în Nabucco, țara noastră sperând la investiții de până la 1,5 miliarde de euro atrase de pe urma proiectului.
Nabucco Vest ar necesita construirea a 1.300 km de conducte, prin Bulgaria (412 km), România (469 km), Ungaria (384 km) și Austria (47 km). Gazoductul trebuia să plece de la granița turco-bulgară și să ajungă la Baumgarten, în Austria. Proiectul Nabucco-Vest are ca acționari OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz (România), Bulgarian Energy holding (Bulgaria), Botas (Turcia), RWE (Germania) și mai nou GDF Suez (Franța).
Conducta Trans-Adriatică (791 km) este proiectată pentru a trece prin Grecia și Albania, prin Marea Adriatică, până în sudul Italiei. Capacitatea TAP a conductei inițială va fi de 10 miliarde de metri cubi pe an, dar se poate extinde la 20 de miliarde de metri cubi pe an. Acționarii TAP sunt AXPO Elveția (42,5 la sută), Statoil din Norvegia (42,5 la sută) și Germania E.ON Ruhrgas (15 la suta).
Așa cum se vede, TAP are între acționari și compania norvegiană Statoil, care este și extractor la Shah Deniz. În schimb, Nabucco are printre acționari pe turcii de la BOTAȘ, care este acționar și în Conducta Trans-Anatoliană (alături de azerii de la SOCAR și turcii de la TPAO), în condițiile în care și Nabucco, și TAP trebuie să se conecteze la gazoductul care traversează Anatolia pentru a ajunge la gazele din Azerbaidjan.
Deși mai scurtă decât Nabucco, TAP necesită soluții tehnice mai complexe (și, implicit, cu costuri mari) și mai riscante pentru mediu, având în vedere că traversează Marea Adriatică.
Grecia a dat ultimele semnături pentru TAP
Vineri, în ziua discuțiilor Aliev-Barroso la Bruxelles, la Atena statul elen dădea ultimele semnături pentru proiectul Trans-Adriatic, Grecia sperând la atragerea de investiții tot de 1,5 miliarde de euro, la fel estimările României în proiectul Nabucco.
Ministerul Energiei, Mediului și Schimbărilor Climatice din Grecia și Trans Adriatic Pipeline au convenit vineri Host Government Agreement -HGA în Atena, a informat agenția azeră de știri Trend News.
HGA stabilește cadrul prin care proiectul va fi realizat și utilizat pe teritoriul Greciei.
Aceasta include procesele legate de servitute și achiziție de terenuri, punerea în aplicare a standardelor și avizelor tehnice, de siguranță, de mediu și sociale.
Potrivit TAP, va fi unul dintre cele mai mari surse de investiții străine directe în Grecia, fiind estimat la un cost de aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru secțiunea greacă.
Conform directorului TAP Kjetil Tungland, proiectul are acum toate acordurile politice necesare pentru decizia consorțiului Shah Deniz.
„Eu rămân absolut sigur că propunerea noastră este cea mai puternică din punct de vedere tehnic, comercial și politic, cu sprijinul copleșitor al guvernelor gazdă”, a spus Tungland.
Cea mai lungă secțiune a conductei TAP va fi în Grecia. Conducta va începe la Kipoi la granița turco-greacă, și va acoperi 550 km până la intrarea în Albania, la nord-vest de Dipotamia.
Urmărește-ne pe Google News
